duminică, 16 ianuarie 2011

Activistul de partid de ieri şi de azi...

Autobiografie generală

Am fost director la o mare întreprindere socialistă, chiar dacă eram doar un maistru cu 4 clase primare făcut cu liceul la seral de către partid... Cafeaua de dimineaţă era pregatită de o secretară sexy, mergeam la servici cu Dacia neagră. Odată am fost întrebat dacă fabrica nu contribuie cu 10 mii de lei pentru înmormântarea unui tovarăş din Comitetul Central. Am spus că, cu atâţia bani aş înmormânta întregul Comitet!

Din acest moment, amdevenit director la o întreprindere mai mică. Cafeaua zilnică era pregătită de o secretară mai în vârstă, la serviciu mergeam cu furgoneta fabricii. Odată am fost apostrofat ca nu am fost la ultima şedinţă de partid. Am răspuns că dacă ştiam că e ultima
m-aş fi dus sigur. Din acest moment am lucrat ca maistru.

La servici mergeam cu maşina proprie şi eu făceam cafeaua de dimineaţă. În atelier aveam pe perete poza lui Ceauşescu şi a…Lolobrigidei. Odată, mi-au spus, că de ce nu dau jos poza “curvei” de pe perete. Am luat poza lui Ceauşescu. Din acest moment am lucrat zilier la săpat şanturi.

Mergeam la lucru cu bicicleta şi duceam cafeaua de acasă în termos. Odată în timp ce săpam şantul au venit şi mi-au spus să-mi ascund bicicleta deoarece va trece pe acolo o delegaţie de partid de la Bucureşti. Am răspuns să nu-şi facă probleme deoarece bicicleta este închisă cu un lacăt... Din acest moment am rămas fără lucru...

...O vreme am fost şomer, până la schimbarea orânduirii. în decembrie 1989.. . M-am mişcat repede, făcusesem parte din elita politică şi nu am avut posibilitatea să mă manifest deplin, fiind marginalizat! M-am reabilitat rapid, m-am înscris în partidul lui Iliescu, am intrat în “politica mare”, am intrat in noua "clasă", doar am fost “dizident”. Cafeaua îmi este servită de o secretară super-sexy, la servici merg cu un Audi A6, cu şofer personal. În rest, îmi ţin gura şi, din când în când, ridic mâna să votez cum trebuie şi cu cine trebuie, după cum hotărăsc cei de sus de la partid. Astfel, îmi creşte nivelul de trai şi acoperirea cheltuielilor, am bani să “sponsorizez” partidul şi pe cine trebuie la nivel înalt...Îmi aştept cuminte rândul să candidez ca deputat sau senator dar nu ştiu dacă o să am atâţia bani să-mi cumpăr "onoarea" de la baronul nostru local şi judeţean sau, şi regional după caz...


NOTĂ

Acest articol mărturie primit pe net nu arată altceva decât modul cumplit cum, pleava socială adunată clientelar în politică, beneficiază de onoruri nemăsurate şi mistificări revoltătoare ale meritelor lor manageriale, sociale sau ştiinţifice...Şi la Iaşi sunt o droaie de activişti, în toate partidele, care odată căţăraţi pe culmile imposturii politice umblă doar după onoruri şi merite, devenind intelectuali, licenţiaţi, masternazi sau chiar doctori, peste noapte!

Un comentariu:

Anonim spunea...

Aceasta este cea mai reală definiţie a situaţiei politice din România şi
în acelaşi timp pe înţelesul tuturor, chiar dacă e comică. Mi-a plăcut extrem de mult acest fragment. l-am citit de 5-6 ori.