luni, 24 martie 2008

Jaful asupra scolii normale vasiliene sau lichelismul post-comunist

Într-o recenta intervenţie, afirmasem că cea mai neagră perioadă a şcolii noastre, a reprezentat-o perioada tranziţiei către... nicăieri, adică a economiei din piaţă, pentru că ceea ce are România în acest moment numai economie funcţională nu este...
Să recapitulăm pentru necunoscători:
  • jaful asupra patrimoniului lăsat de regimul comunist şcolii noastre, prin complicitatea cumetriei Gavrilă-Purţuc, inclusiv cu complicitatea P.S.D.; cedarea terenurilor pentru construirea seminarului ortodox, prin încălcarea flagrantă a legilor proprietăţii de către I.Ş.J. şi administraţia politico-administrativă locală;
  • pierderea suprafeţei de teren de pe latura de NE, 2 ha, care au fost restituite prin fals şi unde cumătriile aceleiaşi Purţuc, şi-au construit (pe terenul şcolii) o casă, ulterior extinzându-se teritorial cu crescătorii de porci, găini şi capre, continuând distrugerea parcului dendrologic al şcolii, fără ca vreo instituţie abilitată să ia vreo măsură. Facem precizarea că în numele confesiunii minoritare (a se vedea discriminarea pozitivă pentru aceşti lachei!) prozelitismul religios , este "doctrina" minţilor înceţoşate;
  • subordonarea şcolii către afacerile de partide direcţionate de I.Ş.J. (achiziţii publice către clientelă, probabil...gratuit!) ; numai pâinea adusă la cantină, este o imensă afacere cu iz pesedisto-liberal;
  • cumătria Purţuc-Grigoriu-Viculeac şi "prietenii"(inclusiv din "cooperativa 2 1/5"), care au acaparat curtea şcolii. Grigoriu locuieşte peste tot, în internat, la Viculeac, în curtea şcolii şi afacerile merg pe bandă rulantă: crescătorii de porci, găini, etc, cantina şcolii fiind o verigă extrem de importantă;
  • Transformarea profesorilor şcolii în lachei ai "personalităţilor", Purţuc a reinventat exploatarea subordonaţilor. Profesorii şcolii, erau obligaţi să ţină orele pe care erau plătiţi de fapt "protectorii" lichelismului instituit în şcoală: Gavrilă, Dumitriu, diverşi alţi inspectori sau "protectori" ale intereselor, pe filiera confesională sau, la Facultatea de Psihologie...;
  • jaful organizat cu titularizări de profesori la comandă, transferuri de elevi pe filiere politice;
  • Ceea ce actuala conducere a ...I.Ş.J. face la şcoala noastră, determină continuarea mandatului Purţuc, cu arhicunoscutele competenţe de ...cumetrie şi prozelitism religios!

Promit să revin cu noutăţi dintre cele mai recente despre jaful organizat, din şcoala normală vasiliană. De ce patrimoniul funciar al şcolii nu este restituit de Primărie şi dedesupturile afacerilor care ruinează de fapt şcoala.

luni, 10 martie 2008

Primitivismul, ca valoare adăugată

Imaginea instituţiei în care lucrez, este atât de dragă impostorilor politici puşi să administreze şcoala încât este promovată ca...manipulare primitivistă. Concret, când ei, au manevrat/manipulat colegii, inclusiv consiliul de administraţie, să declare mizerii împotriva mea, s-au gândit la binele şcolii, conştienţi sau nu, că delaţiunea este ordinară, neadevărată.
Când eu, mi-am anunţat intenţia de a mă lupta pentru a se face dreptate şi toţi aceia care, au minţit pentru a accede la "ciolan" şi onoruri să răspundă în faţa legii, cică eu distrug imaginea şcolii, pe care ei, o "iubesc şi mai ales o promovează" atât de mult. (Despre imaginea şcolii şi impactul comunitar al acesteia, voi scrie în curând, inclusiv în cea mai neagră perioadă a şcolii normale vasiliene 1994-2002...)
Curat Caragiale, " mon-cher"....
Din nefericire şi săracii elevi, precum şi restul personalului nedidactic sunt manipulaţi sistematic, inclusiv obligaţi -sub ameninţări imorale- să treacă la un alt sindicat, incolor, insipid şi imoral pentru oamenii care slujesc cu adevărat şcoala...

Ticăloşii care conduc şcoala

Nevoia unei curăţenii, în primul rând morale, în viaţa şcolii ieşene este obligatorie. Spun asta datorită faptului că, abuzul de putere al "aleşilor" de partid şi ale clanurilor de interese (în principal economice) este primordial în viaţa şcolii. Am analizat cu maximă atenţia sarabanda ticăloşiilor îndreptate împotriva mea în ultimii 2 1/2 ani dar şi a altor foşti directori de şcoală, care au îndrăznit să arate putregaiul şi mai ales jaful care se produce în şcoli (ce-i drept sistematic, prin şantajul şi manipularea prin care colectivele de profesori cad pradă mizeriilor bine ticluite dar şi prin ineficienţa legilor, în mare parte şi ele ineficiente, care încurajează frauda).



Cum scăpăm de un director incomod care respectă legea şi mai ales şcoala!

Simplu, I.S.J. începe să cultive un sentiment de nemulţumire într-o mică minoritate din şcoală (mai ales dacă este confesională este perfect!) promiţându-i ulterior posturi şi "onoruri" pentru ei şi protejaţii apropiaţi lor(despre cumătriile de partid cu altză ocazie!). Încep să curgă "reclamaţii" fabricate la comandă, unele scrise de către elevii şcolii, care arată realitatea "dictată" de profesorul care îi este eventual şi meditator şi care, pentru serviciul adus, îi va face un discount la meditaţii.

I.S.J.-ul îşi trimite artileria (de partid) adică inspectori de "management", jurişti, pseudo-economişti şi alte "neamuri" derivate, tot pseudo-, care încep "execuţia", fără a ţine seamă de lege, documente sau apărări. Ei au o comandă care trebuie executată întocmai şi la timp....

Grupul de "iniţiativă" din şcoală, la început conspirativ, începe să "fabrice" şi el alte "probe". Şi astfel, se înfăptuieşte dorinţa minorităţii care îşi doreşte puterea prin orice mijloc sau, mai bine zis, ticăloşii care vor distrugerea şcolii sau măcar aservirea acesteia grupului de interese de partid şi nu numai.

De ce este nevoie de distrugerea şcolii? Pentru că are cantină şi acolo sunt interese multiple, de la aprovizionarea acesteia, până la devalizarea ei. Să explicăm: orice tartor din I.S.J. care are o mică problemă, pune mâna pe telefon şi cantina şcolii se execută. Când unii părinţi mai văd şi comentează sunt imediat chemaţi la conducere, ameninţaţi şi eventual se distrage atenţia colectivului prin aruncarea "responsabilităţii" către vreun coleg profesor, care a avut o înmormântare în familie şi lui i s-au dus "ajutoare".... Fals, minciună sfruntată care urmărea să-l expună la oprobiul public, pentru că respectivul profesor tocmai a avut îndrăzneala să arate cum examenul de titularizare a fost un simulacru, cu câştigători stabiliţi de dinainte tot prin comandă de partid(e), conform sintagmei dragi, hoţiilor politice :"nu contează cine şi ce scrie, contează doar cine corectează..."

Nici investiţiile demarate în şcoală, după multele intervenţii şi amânări, nu-s lipsite de interes, întotdeauna o astfel de renovare aduce nişte viluţe cui şi mai ales unde trebuie, discret faţă de ochii prostimii şi eventual al presei, care oricum este "cumpărată".

Transferurile de elevi sunt şi vor rămâne în continuare un alt apanaj al corupţiei din educaţiei ca şi exmatriculările în cazul "beizadelelor", mai ales a celor politice, care ridiculizează colectivul de profesori care, buimăciţi, nu mai înţeleg nimic, pentru ce mai avem legi şi regulamente, pentru că, decizia- tot politică- anulează orice tentativă a normalului (avem exemple proaspete...) prin abuz de putere.

Abuzul contra patrimoniului şcolii este imens şi cu toate că sunt cazuri penale pentru grupurile de interese combinate, politice-administrative-religioase, nimeni nu are curajul să respecte legea, dovedind încă odată că legile sunt pentru "proşti" în această ţară.

Profesorii sunt obligaţi să facă de serviciu în locul directorilor care mai curând sunt găsiţi pe la alternativă educativă (şcoli private) unde au ore "suplimentare", având program minoritar în şcoală că doar au protecţie de partid şi de... corupţie. Şi dacă cumva cineva îndrăzneşte să arate toată mizeria din şcoala (normală vasiliană) este imediat pus la zid prin acelaşi abuz clasic, minciuni care să distrugă eventuala audienţă sau autoritate care se ridică. Formele arhaice, rudimentare de manipulare a colectivului, sunt unica preocupare a conducerii de partid şi de stat. Cât despre elevi, ei sunt uneltele care trebuie să înveţe "iar noi adulţi-adică directorii- suntem cei care le asigurăm condiţiile...". Care condiţii: mizerie, ticăloşie, minciună şi mai ales manipulare prin orice mijloace subterane.

Se-apropie funia de par, pentru foarte mulţi ticăloşi care se ascund în spatele partidului, ba după turlele bisericilor, ba după sistemul mafiot-clientelar care a distrus educaţia... Făceţi-vă rugăciunile de rigoare, pentru că nemernicii, oricât se roagă- unii cu crucile aurite atârnându-le de gât sub povara nesimţirii şi incompenţei cu care sunt dotaţi din belşug- vor ajunge acolo unde le este locul. Puţintică răbdare...!

joi, 28 februarie 2008

Nevoia de implicare activă pentru reforme radicale în educaţie

Pentru cei interesaţi de o reformă reală în educaţie, înainte de a face o diagnoză profesionistă a sistemului, cred că putem porni şi de la constatările venite, ca urmare a feed-back-ului negativ(foarte numeroase). Un foarte bun coleg al meu din Botoşani, mi-a indicat această adresă http://invatamantul.ro/ sau mai detaliat "Teatrul absurd al învăţământul românesc". Eu, cred că este o contribuţie importantă a societăţii civile pentru un ...viitor al educaţiei!
** pe această cale mulţumesc colegului Cătălin Florinte, pentru preocuparea lui constantă la scoaterea din mizeria în care a fost târâtă educaţia din peisajul mioritic...

miercuri, 27 februarie 2008

Educaţia, bastionul centralismului si a coruptiei institutionalizate


Pornind de la arhicunoscuta zicală românescă " nu te pune cu prostul, că are mintea odihnită", mă întreb de multe ori, cum în educaţie, cu atât de multe inteligenţe, am rămas ultimul "bastion" al centralismului "democratic" care produce corupţie şi sărăcie pe bandă rulantă. Domeniul ineficienţei oricărei tentative de reforme, s-a lovit de rapacitatea sistemului la schimbare şi mai ales, de dorinţa unora de a nu schimba nimic -mai ales sindicatele, cu alde Izvoranu, dar şi alţi de teapa lui!- şi care, au manipulat primitiv , dar eficient, gloata dascălilor... Astfel, am ajuns la 18 ani de la evenimentele din 1989, în neocapitalismul original românesc, la un sistem muribund, antireformist şi evident, ineficient, care abia suflă şi căruia, care mai de care dintre aleşii neamului, vor să-i pună perfuzii în acest an electoral, amânând în fapt reforma, probabil peste alţi 4 ani...Fel de fel de cetăţeni relativ bine informaţi, vorbesc de nevoia unei reforme reale şi rapide pentru a mai salva ceva dacă nu măcar, aparenţele...

Nimeni, nu a vorbit de ineficienţa reformelor incipiente care s-au făcut şi datorate de fapt, politicului sau mai bine zis, antireformelor mascate care se propun sistemului educativ. Nimeni nu vorbeşte de pseudospecialiştii care se perindă pe sticla televizorului, adevăraţi artizani ai antireformei care, au simţit că din educaţie se pot scoate bani frumoşi. Şi nu în ultimul rând, este vorba de rezistenţa din sistemul în sine care, se prăbuşeşte sub propria povară, adică a ineficienţei resurselor umane, care au distrus prin abuzul de putere, aproape totul. Abuzul de putere naşte monştri, adică corupţia instituţionalizată, generalizată în întreg sistemul...

Şcoala românescă este anchilozată şi datorită mediului academic, care în tradiţia lui habarnistă, total nerealistă, confundă curricula cu programa şi mai ales denumirea disciplinelor şcolare cu conţinuturile universitare! Toate comisiile, denumite reformiste, au abundat de universitari şi ca decor, ici, colo, câte un profesor sau învăţător...

Ce este de făcut, în acest domeniu captiv între decizia guvernanţilor şi parţial, administraţia politică locală? Este nevoie mai întâi de, depolitizarea şcolii, care va trebui să devină realmente a comunităţii şi nu la dispoziţia inspectoratelor şcolare şi arbitrariului politic!

Inspectoratele Şcolare Judeţene (ISJ) au fost transformate în agenţii de partid, în care simplul cetăţean nu prea are intrare... Faptul că aceste instituţii politice prin hotărârea "aleşilor" şi apolitice prin lege, sunt emblema ineficienţei sistemului este deja de notorietate. Nu întâmplător, conducătorul acestei instituţii este şeful camorei din educaţie, responsabil cu centralizarea tuturor resurselor şi distribuirea "eficientă" a acestora, către clientela de partid(e). În buna tradiţie locală, această instituţie a produs ... şi un deputat, deci are balta suficient peşte!

Îmi amintesc de anul de graţie 2004 când, "schimbarea schimbării" de la Iaşi şi dorinţa de trăi f. bine (este limpede deja, cine!) anunţa cutremur în aşa-zisa "clasă" politică locală, cu destăinuiri incendiare despre corupţia din ISJ şi nu numai. Praf în ochi fraierilor, adică alegătorilor, pesediştii s--au zbătut amarnic ca noul şef să fie un fost! Am înţeles repede mişcarea, era şantajabil, lăsase multe "găuri" neacoperite din fosta guvernare CDR! PSD-işti avea înţelegeri tacite cu madama, fiind "colaboratoare" de nădejde. Este de înţeles de ce un "cadavru politic" ca acest din urmă exemplar, îşi doreşte mai mult, poate senator sau cel puţin, deputat. Aşa scapă şi de numeroasele dosare penale care, oricum se vor "topi" în umbra "clasei politice" pe care o serveşte cu mare elan.

Despre reforma aceleiaşi clase politice, rămâne cum am stabilit, "pleacă ai noştri, vin ...ai noştri!"


În curând: Studiu de caz- Şcoala Normală Vasile Lupu, raiul ticăloşiei politice sau ...cum distrugem şcoala!

joi, 21 februarie 2008

Gheorghe HONCIUC, profesorul "constructor"...(1943-2008)


Mi-am promis că nu voi cădea pradă amintirilor, chiar dacă despre un coleg drag, uneori îţi este greu să scrii câteva cuvinte sau, mai bine zis, îţi este imposibil să selectezi, ceea ce este mai sugestiv... Acum, la trecerea în lumea umbrelor a Conului Ghiţă Honciuc, mă simt obligat de menirea mea, să fac o succintă selecţie, chiar dacă ea pare la o primă vedere, sumară şi sentimentală. Pornind de la titlul ales, Profesorul Honciuc a clădit pasional ceva, dând speranţă tinerilor normalişti că prin muzica de calitate, exprimarea noastră ca oameni este împlinită în valoare. Profesorul Honciuc a fost constructor pentru că s-a angajat la un efort susţinut, folosind constructivismul didactic ca bază de selecţie şi perfecţionare a structurii de bază a corului său. Corul mixt nu este o întreprindere uşoară, într-o şcoală în care băieţii sunt "minoritari". L-am botezat împreună Condorul, cu speranţa că absolvenţii noştri, viitori învăţători, vor duce cu ei, precum pasărea andină, dragostea pentru frumos prin muzică. Şi-a dorit mult să aibă discipoli, sperând la ziua în care foştii noştri elevi, vor deveni dirijori de coruri şcolare sau ale căminelor culturale. Ne sfătuiam mereu cum să-i valorizăm pe tinerii corişti, găsind împreună soluţii dintre cele mai ...nedidactice dar, eficiente. Am fost apropiaţi şi prin faptul că oamenii cu gândire sănătoasă, se citesc din priviri. Recunosc că l-am susţinut moral să se prezinte la concursul de titularizare pe postul vacant de la şcoala normală vasiliană, l-am încurajat bărbăteşte dovedindu-i că ceea ce deja începuse, nu putea sfârşi ca un proiect neterminat. Şi proiectul Condorul, dedicat corului mixt al şcolii vasiliene, a devenit laureat al Concursului naţional al corurilor şcolare de la Deva, ocupând locul întâi. A fost maxima şi suprema răsplată, a devotamentului şi spiritul constructivist, care a caracterizat munca de la catedră a profesorului Ghiţă Honciuc. A structurat şi orchestra şcolii care acompania formaţiile de dansuri populare, alături de Adrian Ardeleanu. A fost membru al asociaţiei de cercetaşi şi printre iniţiatorii şi susţinătorii întemeierii Asociaţiei Normaliştilor Ieşeni. Spirit voluntar, a fost unul dintre membrii de greutatea ai corului Camerata şi a coordonat, formaţiuni corale ale parohiilor catolice...

Nu vom uita nici agapele colegiale în care am fost alături de alţi colegi minunaţi şi dragi nouă, Viorel Bârleanu şi Părintele Bucescu... La sfârşitul lui octombrie 2005, am petrecut unele dintre cele mai minunate clipe alături de Conu Ghiţă, în cadrul proiectului meu managerial, excursia cu personalul şcolii în Obcinile bucovinene. Nu vom putea uita, armoniile executate cu măiestrie de Ghiţă la acordeon, deşteptarea oferită de el, tot pe fond muzical, focul de tabără şi hora din jurul acestuia, momente în care Ghiţă era exuberant, împlinit prin muzică şi compania noastră... La evaluarea proiectului, Ghiţă scria scurt, tot pe fond muzical, la "puncte slabe" Diseară n-am să vin, pentru Bună seara iar la "recomandări" scria şi mai sec..." Mai rămâi, nu pleca...". Acest din urmă mesaj, l-aş fredona şi eu acum, dacă nu aş fi convins, că este inutil...Condorul nu s-a prăbuşit, el s-a înălţat acolo sus, la Ceruri şi ...trăieşte alături de noi, prin tot ceea ce va însemna pentru fiecare, spiritul acestuia...

Nu pot încheia fără cuvintele magice ale profesorului Gh. Ghibănescu (datate 1911) pe care le dedic memoriei colegului nostru, GHEORGHE HONCIUC:
"dacă la încheierea apostolatului tău, ţi-ai făcut bilanţul că ai fost sămănător de idei-forţe, că ai rupt din sufletul tău părţi întregi, dacă nu am putea zice, că le-ai dat elevilor tăi, poţi zice ca şi sluga cea credincioasă din Evanghelie, că ai slujit bine chemării tale. A rămâne numai în memoria a lor tăi e una, a veţui veşnic în sufletul lor e totul: ŞI ACEASTA E CHEMAREA TA DE PROFESOR, SĂ TRĂIEŞTI ÎN SUFLETUL ELEVILOR TĂI..."

Cred că, CONU GHIŢĂ A REUŞIT SĂ ÎNDEPLINEASCĂ TESTAMENTUL PROFESORULUI GHIBĂNESCU... DUMNEZEU SĂ TE ODIHNEASCĂ ÎN PACE.


21 febr.2008

duminică, 17 februarie 2008

Avem nevoie de o societate civilă reală, puternică, apolitică

Consider că sunt unul dintre exponenţii societăţii civile, care a clădit mult la Iaşi. Chiar dacă nu se prea ştie, nu am avut "recunoaşterea" guvernamentală, precum diferite doamne ale "personalităţilor" politice naţionale sau locale, consider că menirea mea de slujitor al comunităţii, este foarte importantă şi îmi creează, un anumit confort intelectual...
Îmi aduc aminte de perioada comunistă, când activam într-un club de turism specializat şi clădeam alături de prieteni din diverse domenii de activitate, formele incipiente de reprezentare ale societăţii civile, anchilozate în doctrina partidului unic. Comuniştii au intuit repede că reprezentam o forţă şi ne-au "penetrat" structura organizatorică, cu membrii din "cooperativa ochiul şi timpanul", adevăraţi tovarăşi de bine, care aveau o misiune precisă. După anul 1990, am activat în aceleaşi structuri consolidate în comunism, dar la nivelul democraţiei originale, tulbure, în care ne-au aruncat,adevăraţii câştigători ai ...revoluţiei! Aceştia sunt actualii funcţionari ai statului de drept (sau de "drepţi", după caz!), plantaţi rapid în toate forurile decizionale ale tinerei democraţii, de un regim retrograd în cea mai mare parte a lui, cunoscut de concetăţeni drept, regimul iliescian. Toate reformele necesare unei funcţionări rapide a statului de drept, au fost dinamitate sistematic din interior de noua oligarhie economică, care controlează România discret, din umbră, respectiv securitatea. Aceştia, s-au folosit cu abilitate de tot ceea ce înseamnă structuri administrative, naţionale sau locale, clădite din foştii activişti ai partidului unic, absolvenţi de Şt. Gheorghiu -care au fost repede asimilaţi de către universităţi, inclusiv de Cuza de la Iaşi!- transformaţi în "specialiştii" democraţiei originale şi mai ales, în principala masă de manevră, a partidului condus de Ion Iliescu. Aceştia au fost "plantaţi" în toate forurile şi nivele decizionale, în orice domeniu, mai cu seamă în cel bugetar. Aşa s-au înfiinţat şi ulterior au funcţionat, direcţii descentralizate sau deconcentrate, gărzi financiare, curţi de conturi şi bineînţeles, justiţia. Cu asemenea "exemplare" şantajabile, a reînceput construirea capitalismului original, românesc!
Nevoia unei legi a lustraţiei este la fel de obligatorie pentru România ca şi legea votului uninominal. Probabil că vă miraţi, de ce pseudopartidul de stânga- cu cei mai bogaţi exponenţi ai clasei muncitoare!- a anunţat disperat, că se va opune imediat, oricărei iniţiative asupra legii lustraţiei... Aici este buba, găştile care se încaieră pe putere în PSD, sunt legate de cordonul ombilical trasat de tătucul Iliescu. Corupţia, înfruptarea din banul public, şantajul cu dosarele, este tot ceea ce-i leagă. Faptul că PSD se declară partid de stânga, este doar o fabulaţie care prosteşte o populaţie săracă, care nu înţelege adevărata faţă a acestor şarlatani. Într-o comună ieşeană, oamenii îmi spuneau că un "activist"tipic al PSD-ului, îi terorizează în campaniile electorale, când se apropie alegerile, prin purtarea la vedere a pistolului. Acelaşi individ controlează şi popimea ortodoxă din zonă, probabil dintre acei care au dosare ...grele şi care fac parte din acoliţii partidului şantajului naţional(despre legăturile oculte, politică - biserică, într-o altă reflecţie). Faptul că acest individ, a falimentat o fabrică ieşeană pentru a ajunge parlamentar, ne arată că "cei care fură mult, au tot respectul şi onorurile, pentru că au cu ce cumpăra şi poliţia şi justiţia...". Transformarea României într-o ţară bananieră, securisto-mafiotă, condusă de sloganul "în PSD nimeni nu pierde...", a fost repede priceput şi de alte guvernări, în care s-a simulat democraţia, înlocuită imediat cu cea originală, iliesciană, în care chiar unii s-au amăgit că, conduc ţara. În realitate, grupul Iliescu-Hrebenciuc, stabileşte liniile directoare ale actualei guvernări. Tăriceanu chiar are impresia că este prim-ministru, s-ar putea să ia doar salariu de premier sau, poate dă şpaga/mita corespunzătoare, către şemecherii din umbră, care îi hotărăsc agenda şi...politicile publice!
Această oribilă obligaţie a funcţionarilor de orice fel, de a cotiza către ierarhia superioară (vamă, direcţii deconcentrate, etc...) este împămîntenită de psd-ei, iar neotovarăşii pnl, dar şi ceilalţi, au multiplicat-o şi chiar generalizat-o! Când vezi iniţiativa ministerului de justiţie, sugestiv intitulată "Fără şpagă!", mie mi se pare demagogie curată, dealtfel tipică clasei politice româneşti şi justiţiei...( proiectul respectiv finanţat de UE, probabil că dă bine la imagine, pentru partidul care trăieşte doar din imagine şi atât, pardon şi din şpăgi!). Este o adevărată economie subterană care strânge sume fabuloase, bani negri, pentru partide şi care sunt folosiţi pentru încurajarea ...economiei subterane. Curat-murdar, coane Iancule!
Şi în educaţie, orice directoraş cu funcţie, cotizează la partid (e) dacă vrea să-şi menţină postul. Că ia din mâncarea copiilor, acolo unde sunt cantine, că dă din buzunarul propriu, că face chetă cu acoliţii, că şantajează sindicatele să adune membrii de la ceilalţi, care nu-s cu partidul lor..., metodele sunt acelaşi, numai scursurile care adună, sunt altele!
Faptul că guvernanţii fac confuzie, între ceea ce înţeleg unii dintre ei că ar putea fi societatea civilă (adică nişte aplaudaci pe care îi cumpărăm cu câţiva bani pe proiecte...) şi ceea ce este aceasta în fapt, se vede limpede zilele acestea când o iniţiativă a unui post TV, privat, a iniţiat o campanie care "urmăreşte în fapt, binele public". Toţi miniştrii pnl-işti, văzându-şi ameninţate calculele lor financiare, care nu au nimic de-a face cu invocata "taxă auto de mediu", au apărut pe toate scenele media, acuzând societatea civilă "de nesupunere civică...", "imixtiune în treburile guvernului...", etc. Hopa! Păi de ce nu ne spuneţi să plecăm din ţară, că poate vă încurcăm! Dar, nici asta nu v-ar conveni, de unde mai strângeţi birurile (pentru că ceea ce plătim noi, numai impozite nu sunt!) şi mai ales şpăgile!
De ce avem nevoie de o societate civilă puternică şi reală?
Pentru că ceea ce s-a clădit cu mare greutate până acum este în pericol. Pentru că vocea adevărată a cetăţenilor, trebuie să-şi găsească "ecoul" necesar, adică societatea civilă.
Pentru că este nevoie să înţelegem că nu mai vrem să fim minţiţi, prostiţi în faţă odată la 4 ani că vom trăi mai bine cînd, realitatea, este cu totul alta....
Pentru că reglajul unei societăţi democratice este asigurat de o societate civilă responsabilă, credibilă şi cu oameni pe măsură....
Pentru că aşa trebuie, avem nevoie de societatea civilă puternică, fără know-how politic!
Pentru cârcotaşi:
  • sunt membru fondator a 5 ONG-uri, cu personalitate juridică ( asta a însemnat: dorinţa de a schimba ceva, timp, bani, relaţii personale şi multă răbdare...);
  • sunt colaborator a peste 20 structuri asocitive: asociaţii, fundaţii, ligi, sindicate din ţară şi din străinătate;
  • am înfiinţat şi o asociaţie de proprietari, în imobilul în care locuiesc;
  • m-am instruit pe educaţie non-formală, programe de tineret, advocacy, expert de mediu etc, în ţară şi în străinătate (Franţa, Italia, Grecia, Germania, Macedonia, etc.);
  • am coordonat numeroase proiecte naţionale şi internaţionale, care au fost finanţate pentru binele comunitar şi nu al "oligarhiilor", care aşteptau ..."cotizaţii";
  • am învăţat să mă bat pentru "dreptate, indiferent care va fi soarta celor care o servesc..." (Gh. Brătianu);
  • pentru că mă consider un bun cetăţean, am fost şi voi fi responsabil pentru binele public;
  • pentru că sunt pentru o separaţie netă şi transparentă între biserică şi stat/politicieni, biserica este parte a societăţii civile pe care trebuie să o respecte şi să o slujească, conform legislaţiei ( a se vedea Constituţia, învăţământul este laic în România);
  • pentru că în societatea civilă mă regăsesc, alături de oameni de bine, prieteni, cunoscuţi, ....securişti şi alţi tovarăşi de, mai puţin bine, care încearcă mereu să denigreze, să distrugă, ceea ce alţii construiesc cu migală şi mai ales pasiune!
  • pentru că sper, că vom construi România modernă, măcar pentru nepoţii noştri!