Acum câţiva ani în urmă economia Coreei de Sud s-a prăbuşit, adevăratul crah economic fiind "mâna" băncilor americane care au falimentat marii producători din construcţiile de maşini pentru a lichida astfel concurenţa acerbă de pe piaţa mondială a automobilelor. Atunci, sud-coreeni au dat dovadă de un spirit naţional real şi, şi-au donat valorile personale, aurul, către banca naţională pentru a întări astfel moneda şi rezervele în aur, astfel, aceasta să poată garanta împrumuturi externe pentru a reechilibra situaţia economică. A fost un prim semnal că nimic pe lumea asta, inclusiv "know-how"-ul de bunăstare şi democraţie de peste ocean (Atlantic) nu este gratuit...
Nu ştiu câţi români ar face gestul sud-coreenilor dacă ar fi cu adevărat nevoie! Pentru că, majoritatea dintre noi, suntem convinşi că acei bani ar ajunge tot la clientela politică şi nicidecum nu ar aduce beneficii cetăţeanului onest, batjocorit sistematic de toate guvernările care s-au perindat prin Palatul Victoria.
Situaţia economică a României este puţin diferită. O ţară care nu produce mare lucru, care trăieşte din ceea ce trimit cele 2-3 milioane de "căpşunari" şi muncitori din occident nu poate avea o economie sustenabilă. Criza economică a ajuns în România defazat, pentru că, încă muncitorii din vest mai trimit bani, ce-i drept din ce în ce mai puţini!
O ţară care trăieşte doar din ...consum fără orizonturi economice certe şi fără rentabilitatea muncii nu are viitor! Este ştiut că, un stat, este un produs finit! Adică, trece prin cele 3 stadii evolutive identice omului sau oricărui element al naturii, adică tinereţe, maturitate şi bătrâneţe...la care adăugăm, dispariţia sa! România este în stadiul de bătrâneţe, este un produs expirat care abia se târâie... Probabil dispariţia sa nu este departe... Muncitorii români din vest refuză să mai investească în "neantul" economic românesc, familiile tinere se reîntregesc în occident şi nu mai doresc să revină într-un stat falimentar, în care nu se mai regăsesc şi, care, oricum nu i-a reprezentat cu cinste vreodată!
Nu ştiu câţi români ar face gestul sud-coreenilor dacă ar fi cu adevărat nevoie! Pentru că, majoritatea dintre noi, suntem convinşi că acei bani ar ajunge tot la clientela politică şi nicidecum nu ar aduce beneficii cetăţeanului onest, batjocorit sistematic de toate guvernările care s-au perindat prin Palatul Victoria.
Situaţia economică a României este puţin diferită. O ţară care nu produce mare lucru, care trăieşte din ceea ce trimit cele 2-3 milioane de "căpşunari" şi muncitori din occident nu poate avea o economie sustenabilă. Criza economică a ajuns în România defazat, pentru că, încă muncitorii din vest mai trimit bani, ce-i drept din ce în ce mai puţini!
O ţară care trăieşte doar din ...consum fără orizonturi economice certe şi fără rentabilitatea muncii nu are viitor! Este ştiut că, un stat, este un produs finit! Adică, trece prin cele 3 stadii evolutive identice omului sau oricărui element al naturii, adică tinereţe, maturitate şi bătrâneţe...la care adăugăm, dispariţia sa! România este în stadiul de bătrâneţe, este un produs expirat care abia se târâie... Probabil dispariţia sa nu este departe... Muncitorii români din vest refuză să mai investească în "neantul" economic românesc, familiile tinere se reîntregesc în occident şi nu mai doresc să revină într-un stat falimentar, în care nu se mai regăsesc şi, care, oricum nu i-a reprezentat cu cinste vreodată!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu