ODĂ ŞCOLII.(II). Despre "intelectualii" din educaţie

Peisajul şcolar (din păcate, mai puţin şi cel educaţional!) s-a amplificat foarte mult peste tot, iar nivelul liceal superior a ajuns şi în cele mai inaccesibile locuri, acolo unde populaţia şcolară semi-sedentarizată a reclamat-o la un moment dat. După cum am mai afirmat, şcoala este o instituţie care are nevoie rapidă de profunde reorganizări structurale, curriculare şi de personal. Din nefericire pentru noi toţi, şcoala românească nu duce lipsă de oameni care-i aduc imense prejudicii, "emblemele" ruşinii comuniste deveniţi tovărăşei (politici) de "prea mult bine în acest peisaj semirural şi semidoct..." a neo-capitalismului actual.

Studiu de caz: oraşul Hîrlău, judeţul Iaşi

La Hîrlău zac nişte personaje de prea mult bine ale educaţiei româneşti, mari activişti din epoca de aur comunistă, care au dus-o foarte bine atunci şi mai ales, acum...După anul 1990, toţi lacheii partidului unic au devenit "oameni politici" înscriindu-se rapid în neo-partidul unic iliescian. Profitând din plin de lipsa iniţiativelor locale ale autohtoniştilor respectabili, aceşti indivizi au acaparat treptat puteri nemăsurate, devenind "adevăraţi" factori de decizie: consilieri locali, judeţeni, etc. Le-a fost astfel deschisă portiţa manifestării politice "îngrădită" de comunism în primu lrând prin non-combatul celor care ar fi avut dreptul...
La Hîrlău sunt două licee, unul "elitist"(teoretic) şi unul tehnologic, mai nou, evoluat din şcoala de arte şi meserii (sau mai bine zis de "şmecherii"). Directorul liceului elitist a fost hotărît
întotdeauna de "buna tradiţie bahluviană" de la centru, adică după partidul -şef de la Iaşi, succedându-se mereu 2 tovarăşi de prea mult bine: Neicu şi Oancea, acum în echipă la conducere şi, în acelaşi timp, consilieri locali...
Ambii tovarăşi au origini sănătoase, fiind alohtoni, de prin Oltenia şi sedentarizaţi prin repartiţie ministerială la poalele ...Dealului Mare! De vreo câţiva ani de zile, în funcţie de puterea politică, tovarăşul Neicu trâmbiţă prin ziare conform algoritmului puterii şi mai ales a abonamentelor achiziţionate (din bani publici!) pe la diferitele flaşnete cu pretenţii de cotidian de prin "târgul ieşilor"...E mare omul, ce mai! Mi-l aduc aminte cu câtă mânie proletară îl înfiera tov . Neicu pe colegul său, Oancea, când acesta era la putere şi conducea şcoala, articole lacrimogene de tot râsu-plânsu prin rubricile cetitorului fidel...Acum tov. Neicu este pe cai mare, dă interviuri prin acelaşi flaşnete, ce mai, este VIP! Numai că, tov. Neicu nu se dezminte, ca orice turnător de bună credinţă scrie "lăcrimaţii" la greu împotriva tuturor care, în peisajul micului lor târg, nu-i recunoaşte meritele de pupător de dos în partidul aflat la putere! Complexat cum este, tov. Neicu reclamă tot, ba că liceul tehnologic este mai frumos şi mai bine gospodărit, ba că acolo profesorii muncesc eficient şi că au luat salariile la timp sau că...tot aceiaşi profesori şi-au luat banii pe navetă şi lui nu i s-a spus, etc... Iată ce personaje sinistre se ocupă de managementul şcolii româneşti şi mai ales, cu cine trebuie să renovăm din temelii educaţia!!!
Este dovadă indubitabilă a faptului că micuţul loc oraş şi târg de pe valea Bahluiului superior i se mai spune cu subînţeles "Mîrlău", la o adică se înlocuieşte doar o literă, care spune sugestiv cu ce fel de "intelectuali" avem parte şi în peisajul şcolii de acolo...

Şcoala românească faţă cu reacţiunea

Managementul şcolii este asigurat în cea mai mare parte aşa cum este normal de comunitatea locală. Direcţiunea şcolilor, cu mici excepţii, este asigurată politic pentru ca puşculiţa cu banii publici gestionată de primării să meargă acolo "unde trebuie...". De aceea şi gripajele care apar în colective sunt ţinute cu străşnicie sub tăcere pentru a nu deranja sistemul piramidal bine articulat. Cred că o măsură urgentă pe care ministrul nostru ar trebui să o pună rapid în practică, mai ales în liceele unde numirea directorilor se face prin ordin de ministru, este să fie aduşi manageri din alte şcoli. Efectul ar fi devastator asupra găştilor de partizani ai directorilor actuali care parazitează buna funcţionare a învăţământului românesc. Şi, astfel, ar fi puse cu botul pe labe şi structurile politice mascate în sindicate de tot felul care, la rândul lor, nu vor binele şcolii ci doar a lacheilor sindicali.
Acum 2-3 ani în urmă actualul premier Boc a făcut acest lucru la Cluj(pe când era primar) şi, am constatat cu plăcută surprindere atunci , că rezultatele manageriale au fost foarte bune. Noii directori nu au intrat în jocul găştilor, i-au tratat cu respect şi egal pe toţi profesorii iar rezultatele au fost pe măsura aşteptărilor.
Banul public şi justificarea eficienţei cheltuirii lui trebuie să devină realitate, adică drumul spre normalitate...

Cine-i vinovat de jalea din educatia românească?

Sistemul educaţional românesc care se comportă total anti-sistemic faţă de teoria generală arhicunoscută, cu caracter integrator şi complementar, a devenit dintr-o dată subiectul de bază a analiştilor de politici publice (mulţi autointitulaţi) din această vară, în urma rezultatelor realizate de absolvenţii de liceu la bacaluareatul 2010.
Unii analişti, din domeniul universitarilor mai ales, uită că sunt parte a sistemului şi aruncă bolovanul în cârca cadrelor didactice şi a ministerului care, în opinia lor (politică şi nu ca o analiză de politici educaţionale pertinentă!) este responsabil că finalitatea procesului educaţional preuniversitar lasă total de dorit.
Da, sistemul educaţional este la pământ, atât cel preuniveristar cât şi cel universitar...Unica deosebire este că universităţile s-au transformat repede în boutiq-uri de eliberat diplome, adică s-au pliat pe originala economie românească, pe când, liceele mai au de aşteptat până să devină şi ele...autofinanţate şi cu salarii exorbitante pentru profesori!
Sistemul este în colaps pentru că toţi miniştrii educaţiei, cu excepţia lui Marga şi Miclea, au fost catastrofali, sau înconjurat de nulităţi de partid (e) şi au mimat reforme de "imagine" şi atât...
Guriştii politici ţipă la unison că actualul ministru, Funeriu, a clacat profesional "pentru că nu cunoaşte sistemul!". Da, probabil că acesta nu cunoaşte sistemul bine articulat al şpăgilor, a hoţiei generalizate care domină şcoala românească "unde totul este o marfă, deci e de vânzare...!", acolo unde toate ierarhiile nu sunt întâmplătoare, de la cancelarii la absolvenţi, etc.
Da, şcoala românească este bolnavă din toate punctele de vedere, nu are nicio legătură reală cu piaţa muncii, iar numărul absenţelor motivate pe care elevii reuşesc să le aibă, confirmă cu tărie că avem generaţii de bolnavi în serie... Asta în condiţiile în care sunt trecute în cataloage toate absenţele şi mai ales, sunt verificate scutirile medicale !!
Este clar că, curricula românească, atât de "reformată" este departe de a forma competenţe pentru societatea cunoaşterii. Cei cca 0,15-0,20% olimpici internaţionali sunt acei copii de geniu care ar reuşi şi fără ...profesori, adică autodidacţi. Ce ne facem cu ceilalţi 99,8% dintre absolvenţi care, nu ştiu să scrie româneşte, să redacteze o cerere sau un simplu şi elementar CV? Rezultatele bac-ului 2010 sunt şi aşa mistificate, în continuare se copie, se corectează după cum doresc ...politicienii, altfel spus rezultatele sunt departe de adevăr, în opinia mea cam cu încă 15-20 %!
Ministru Funeriu are o imensă şansă pentru a reuşi. Să dinamiteze total sistemul, tocmai prin necunoaşterea invocată de ...însuşi sistemul mitei, să epureze total ministerul plin de directori incapabili şi cu comportament de vătafi, să distrugă din temelii mafia manualelor printr-o liberalizare totală şi organizarea de concursuri reale în care principalii autori actuali (universitari şi angajaţi ai ministerului să nu aibă drept de participare) să pună accent pe competenţă şi moralitate profesională prin depolitizarea ministerului şi a deconcetratelor. Este unica şi imensa lui şansă de a rămâne în istoria educaţiei româneşti. Din câte îl ştiu este capabil de aşa ceva, singura problemă este a spirjinului politic pentru acest lucru şi, sincer, îl cam compătimesc....

Legea educaţiei, privire critică şi scurte comentarii...

După o scurtă citire, legea propusă de actualii guvernanţi este o culegere/spicuire/ansamblu de legi comuniste şi criptocomuniste. Te înspăimânţi cum, guvernanţii, au grijă de tot ce mişcă în sistem, scriu vrute şi mai ales nevrute pentru a putea ţine sistemul sub control. M-am înspăimântat citind grozăviile sistemului Andronescu (un sistem ticălos prin tot ceea ce au însemnat pentru România acea adunătură iresponsabilă, după părerea mea) dar acum, cu aceşti indivizi care-şi zic partid de "dreapta", chiar că-ţi vine să ...emigrezi.
Nu, nu mai este nicio şansă de evoluţie în acestă ţară.
O lege responsabilă a educaţiei se poate scrie pe maxim 3 pagini. Definim sistemul naţional, enunţăm descriptorii de performanţă prin care statul atestă competenţele şi verifică transferul acestora şi apoi după ce am descris suma input-urilor şi output-urile din sistem, ca produs şi ca expectanţă măsurabilă, aşteptăm ca SISTEMUL SĂ SE URNEASCĂ! Sistemul va fi principalul reglator al pieţei muncii, se va adapta din mers la cerinţele acesteia.
Formulările cvasi-ambigue din actuala aşa-zisă lege, gen "statul poate..." nu aduce nimic nou, regulamentele vor fi cele care vor creiona, în mare, necesităţile reale ale pieţei muncii şi ale comunităţilor.

Dar, sistemului politic, în cea mai mare parte a lui, ticălos, nu poate scăpa şcoala din mână! Acolo, cu larga complicitate a tartorilor sindicali, încă se poate fura. Mult şi bine, chiar dacă directorii vor fi "apolitici", iar consiliile de administraţie se vor forma din agarici şi lipitori de afişe electorale.

DESTRUCTURAREA INCONŞTIENTĂ DIN EDUCAŢIE.(II).Umilirea cadrului didactic

Sfârşitul semestrului I ar fi trebuit să fie, pentru toţi educatorii şi educabilii sistemului românesc, un moment al bilanţului şi o formă de diagnoză, pentru a trasa strategiile eficientizării activităţii pentru semestrul următor...

O faptă aparent banală mi-a atras însă atenţie, o colegă a "îndrăznit" să lase corigentă beizadeaua nu ştiu cărei tovarăşe de bine, ziaristă la tembeliziunile lui Felix Motanu...

A început show-ul, mama elevei în cauză ( eleva este în an terminal şi face studiile liceale la "fără frecvenţă" cu largul concurs a tuturor decidenţilor) a început să ameninţe pe toată lumea că "o să arate tuturor ce fel de şcoală avem şi că se va razbuna amarnic pe profesori, că o să vină cu tembeliziunea mai sus amintită şi o să filmeze ea..."! Îmi aduc aminte de astfel de "părinţi" din experienţele din vremea când eram director la scoala normală vasiliană... Atunci, tembeliziunea statului totalitar securisto-comunist a tov. Nichita Gh.-primarul întreţinuţilor social din Iaşi-, respectiv TVR Iaşi, a început un adevărat ritual denigrator împotriva mea şi a şcolii, pentru a putea să mă demoleze... Practic şcoala nu exista, ei, trebuiam să demoleze totul pentru a-şi atinge ţintele lor dobitoceşti şi inconştiente în acelaşi timp.

Faptul că, noi, cadrele didactice suntem constant umilite de fel de fel de "idioţi" travestiţi în politieni sau neica nimeni căţăraţi în funcţii doar ca exponenţi ai unui sistem piramidal, ar trebui să dea de gândit tuturor acelora care doresc o societate pluralistă şi civilă RESPONSABILĂ!

DESTRUCTURAREA INCONŞTIENTĂ DIN EDUCAŢIE.(I)Şcoala bolnavă

Şcoala românească este bolnavă...Reiau cu obstinaţia (de catâr!) că şcoala este oglinda fidelă a societăţii şi mai ales a organizării ei. Sau, mai bine zis, şcoala arată cât de evoluată este clasa politică şi cât sunt de eficiente politicile publice!!

***

Produsul "finit" a şcolii evoluează conform politicilor, fără o ţintă clară, fără expectanţe solide care să determine progresul. Tocmai de aceea, şcoala scoate pe bandă ...rulantă, absolvenţi, care nu au vreo legătură solidă cu necesităţile comunităţii sau cu piaţa muncii. De aici rezultă în parte şi umilirea constantă a cadrelor didactice care sunt acuzate direct de ineficienţă.

În schimb, "produsul", adică elevul găseşte şi se adaptează rapid noilor trenduri specifice societăţii consumiste. Putem afirma fără niciun resentiment că ELEVII CONFIRMĂ CĂ AVEM O ŞCOALA BOLNAVĂ!

Numărul de absenţe nemotivate în învăţământul obligatoriu de 10 ani este imens. Elevii chiulesc pe capete fără ca sistemul să poată interveni. Se ajunge din nou la tarele comuniste, considerate de "strategii" educaţionali drept cutume ale sistemului (care sistem, este o altă poveste!). Scutirile şi motivările aduse de elevi ne demonstrează că avem o şcoală bolnavă, într-o ţară bolnavă!

Realitatea este cruntă, explicaţiile savanţilor din instituţiile specializate fiind de cele mai multe ori ...fanteziste, fără vreo legătură cu realitatea. Elevii se ridică împotriva sistemului educaţional ineficient şi nestimulativ? NU, elevii refuză sistemul educativ aflat în colaps, nereformat şi, probabil, realizează mai bine decât noi, că şcoala nu mai trebuie să fie o prioritate...Aruncarea elevilor în societate şi multiplicarea tarelor capitaliste din ce în ce mai dezvoltate, ne arată de fapt, destructurarea sistemului şi totala ineficienţă a produsului din sistem... Între input-uri şi output-uri este un imens decalaj. Cine sunt principalii vinovaţi? Toţi, dar mai ales decidenţii. Dacă ne uităm atent cum sunt alocate fondurile pentru clientela de partid a primarului la Iaşi, vom înţelege şi imensa spălătorie de bani publici către şcolile faliţilor, adică acei aşa-zis manageri de...partid! Legăturile bolnăvicioase dintre administraţie şi conducerile unor şcoli, care le-am putea traduce simplu, corupţie, sunt veriga slabă care determină, în continuare, destructurarea şcolii...