Îmi este greaţă de românia...

...de aceşti indivizi macabri care îşi zic, politicieni!

Acum peste 10 ani, un individ din Cluj, un intelectual, a zis răspicat " îmi este greaţă de românia şi ...români!". Ţara era într-un haos total -ca şi acum şi, ca întotdeauna!*-unde găştile care îţi zic pompos partide, se încaieră pe ciolan, adică PUTEREA DISCREŢIONARĂ. Astăzi, Herta MULLER a primit Premiul Nobel. Dacă rămânea în România nu-l primea niciodată...Sunt sincer fericit pentru ea!

Tot astăzi, în conferinţă de presă, Harta MULLER a spus"... nu pot să-mi închipui cum acest regim odios (comunismul) a durat atît de mult...".Cu dezamăgirea din titlul postării, afirm că, comunismul nu numai că nu a dispărut, ci, este mai actual ca niciodată... Cu toată strădania lui Băsescu de a-l condamna, astăzi, fosilele şi puii sistemului totalitar de sorginte securistă conduc România. Ca gogoaşa viermilor de mătase, cuconii, aşa sunt îmbrobodiţi toţi lideri găştilor care se joacă de-a partidele-adoctrinare total!- în spaţiul mioritic.

PARANOIA GĂŞTILOR a atins cote de neimaginat. Mi-l reamintesc pe tov. Mitrea, acel "mare om de afaceri prin ...Austria", cunoscut!-, cel care cu faţa tumefiată, ca a unui dement în apogeu , murea cu dinţii în beregata lui Prostănacu. Îmi reamintesc aceeaşi imagine, repetabilă, cu Tăriceanu şi gaşca sa, care nu puteau lăsa puterea, pentru că mai aveau de ...furat (poate măcar instituţiile internaţionale ne vor lămuri cum duetul PNL-PSD au devalizat România în perioada 2006-2008; privatizările mari, gen BCR, spre exemplu!). Asistăm uimiţi cum, alţi tovarăşi care-şi zic partid de dreapta, adică PD, jefuiesc rapid ţara şi-i batjocoresc pe români. Dacă aţi vedea ce monumente de incompetenţă are acest partid în deconcentrate la Iaşi, ce corupţie instituţională patronează tandemul delaţionist (cu ample tente oligofrene) Cîrlan-Vasiliu, aţi vedea ce mare dreptate avem. Te miri cum un sculer-matriţer cu şcoala profesională a ajuns lider de filială, secretar de stat şi mai nou, ministru pe lîngă fusta dublă a dnei Udrea! Nu, este simplu...Un individ a cărui incompetenţă se citeşte pe faţa lui, un individ obscur şi corupt, protejat de partidul cu comportament de partid unic (deh, corupţii lor sunt mai buni decât ai celorlalţi!) râde ieşenilor şi românilor în nas. El, este politician...democrat.

Partidul comunist există, trăieşte, respiră prin toţi porii societăţii consumiste iar acest popor nu poate să-şi protejeze valorile. Herta MULLER, a câştigat Nobel-ul. Tembeliziunile mogulilor, inclusiv TVR cu mogulul Sassu păvază, sunt în delir. Au o pîine bună de mâncat. Ca şi alt exemplar a sistemului ticălos, Bogdan Olteanu, exponentul oligarhiilor securiste ("petroliere") cocoţat de nănaş şi sistem la tain!

Halal ţară! Păcat că-i locuită. Cât mai este un bilet dus pînă în vest?

*faptul că istoria, această pseudo-ştiinţă (n.a. în opinia mea) care "ne arată ce lapte şi miere au curs în perioada interbelică", nu-i altceva decât o gogoaşă ordinară susţinută de politic şi lacheii lor. Toată acea perioadă era IDENTICĂ cu cea actuală, golănia, incultura, mita, prostituţia sub toate formele ei, erau "virtuţile" acelor vremi şi, a celor actuale...

NOTĂ: Sabin Gherman, îmi cer scuze că atunci te-am condamnat... Nu am putut crede că eşti un vizionar... Oriunde te-ai afla, MULT SUCCES!

Ce-aş face dacă voi fi numit ministru al transporturilor?

Nu vă speriaţi, nu am luat-o razna şi nici nu sufăr de frustrări ca Fenechiu care se visează ministru în fiecare noapte...

Recent, fiind prin Austria, am admirat a nu ştiu câta oară infrastructura din transporturile acestei ţări. De, oameni gospodari, responsabili pentru menirea lor de a face lucruri trainice şi durabile. Am fost întrebat de gazda noastră dintr-o staţiune din Salzamergut ce aş face dacă aş fi ministru al transporturilor! Am rămas pentru 3-4 secunde nedumerit şi, cu o rapiditate şi coerenţă debordantă, am înşirat:

-aş face o analiză responsabilă şi rapidă a cheltuielilor şi aş reduce toate "găurile negre";

-aş concesiona (unor investitori strategici externi) imediat şoselele transalpine (Făgăraş, Parâng, Retezat şi Rodna, peste pasurile Rotunda şi Prislop) care să fie rapid modernizate şi care, ar determina dezvoltarea imediată a turismului montan şi sportiv. Fac precizarea pentru necunoscători, că majoritatea şoselelor alpine din Austria, Elveţia, Liechtenstein, etc., sunt în regim cu plată, fiind concesionate întreprinzătorilor privaţi.

-aş concesiona construirea autostrăzii vest-est unor firme interesate din occident;

-aş moderniza, cu bani publici şi privaţi, 2-3 aeroporturi internaţionale/an, în funcţie de trafic şi importanţă (nu pe criteriile actuale, de şantaj politic sau cumetrii şi interese meschine!)

-aş rentabiliza transportul pe calea ferată cu oferte pentru toate categoriile sociale şi prin cointeresarea controlului public asupra respectării legilor pe calea ferată;

-aş căuta soluţii cu privire la podurile peste Dunăre, şosele rapide interjudeţene, etc... am fost întrerupt.

Interlocutorul meu a rămas puţin contrariat de înşiruirea mea de priorităţi...

I-am replicat că pe mine nu mă cheamă Berceanu ( sau Bercovici, sau Bercovitz) adică etern ministru, indiferent de competenţă, nu sunt membru al camarilelor de spălat bani publici din transporturi, locul unde ingineriile financiare se ţin lanţ, unde un deszăpezit costă triplu ca în Austria, unde chiar ninge vreo 6 luni pe an, etc. Pe mine însă, a început să mă deranjeze amarnic ineficienţa până la dispariţie a puterii statului de drept. Asistăm la o disoluţie -probabil controlată- a acestuia, toate pârghiile de putere sunt în mâinile grupurilor de interese transpartinice, iar corupţia atinge cote de neimaginat în orice domeniu de activitate. Nu mai avem justiţie, poliţie, educaţie, administraţie, societate civilă, toate sunt acaparate de clanurile de interese politice şi detonate din interior, prin numirea în funcţiile decizionale, a structurilor proprii, ierarhizate şi incompetente care generează şi întreţin corupţia. Aceştia nu ştiu să creeze plusvaloare dar, prin incompetenţa lor şi prin promovareaierarhiilor piramidale care să blocheze decizia, distrug totul şi determină falimentul societăţii.

Educaţia, moare pe mâna ei...

Nu fac parte dintre acei care plesneau de încredere în legătură cu măririle salariale de 50%, după cum, eram ferm convins că acest lucru nu este posibil în cadrul actualei puteri guvernamentale, condusă de un individ şovăielnic ( răzgândeanu, moliceanu, etc), dar abil, cu clientela sa ierarhică. Să explicăm puţin... Barilul de petrol este în jur de 70 de dolari, scăzând aproape cu 50% faţă de primele 6 luni ale anului. Preţul benzinei la pompă, la tovarăşul Patriciu, este aproape acelaşi ca la începutul verii, adică, maximizarea jafului din buzunarul cetăţeanului cu largul concurs al pretenarului de croazieră şi aflat la capătul firului scurt, Tăriceanu. Bineînţeles că nici austriecii de la Petrom nu stau cu mâinile la spate şi probabil, vă veţi întreba mulţi, de ce, alde visătorul Vosganian avea o mare "problemă" cu Petromul toată vara... problema era simplă, controlul preţului carburantului la pompă şi probabil, şpăgile necesare campaniilor electorale.

* * *

Educaţia moare pe mâna ei pentru simplul fapt că nu a reuşit să aibă nişte lideri competenţi atât la nivel central cât şi în teritoriu, lideri care să impună NORMALITATEA salarizării şi ierarhizărilor salariale. Avem lideri de sindicat incompetenţi dar, "bine" susţinuţi acolo sus de o altă clientelă din eşalonul secund. Faptul că liderii de sindicat iau parte la anumite decizii la nivel local, îşi iau partea -probabil- din mita concursurilor de titularizare, trucate sistematic de clientela politică, care subordonează inspectoratele şcolare judeţene afacerilor de partid. Şi, atunci de unde reformă, de unde resurse, de unde salarizare după eficienţa muncii depuse, de unde performanţă şi recunoaşterea acesteia.

Când, în realitate, şcoala este sub cizma ordinară a politicului, care şi-a amplasat slugile (limbiştii şi lipitorii de afişe, etc) în toate funcţiile decizionale, tocmai pentru a controla cât mai "eficient" toate resursele. Ce te faci, când în cancelarie vezi pupindosişti pe faţă ai regimului politic care nu-şi fac orele, dar sunt ...reformişti, formatori...!

Ce să te faci când vezi peste tot directori dobitoci, la fel impuşi de clientela de partid(e), contestaţi şi contestabili din toate punctele de vedere. Ei, ştiu doar un lucru, să dea cu barda şi să raporteze eminenţelor cenuşii din IŞJ că misiunea a fost executată. Este vreun director în stare să aplice un chestionar de satisfacţie colectivului didactic? Nu, pentru că sunt incompetenţi şi nu ştiu nici măcar ce-i acel chestionar!

...şi dacă toate trebuie să poarte un nume la Iaşi, este simplu, "managementul de cumetrie şi mizerie a lui Gavrilă şi acoliţilor ei"

* * '

Salariile nu se vor mări pentru că tovarăşii din "echipa tăriceanului" nu sunt în stare să ia decizii pentru simplul fapt că, sunt la fel ca majoritatea clientelei politice, incompetenţi. O lege a salarizării bugetarilor se cere de ani de zile dar, nimeni nu va lua taurul de coarne şi să răstoarne un "sistem de valori" în care deja, Hoţii strigă, hoţii ( asemănarea cu tagma sau gaştile din justiţie, nu-i întâmplătoare!).

Manipularea ieftină prin mass-media, gen că salariile cadrelor didactice au crescut de la 1 octombrie cu 9%, este o formă mizerabilă (tăriceniană) de a compromite educaţia, întrucât de la data respectivă toţi bugetarii primesc acelaşi procent, iar decalajale, se măresc constant în detrimentul dascălilor.

ULTIMUL SĂ STINGĂ LUMINA, EDUCAŢIA NU SE MAI VEDE NICI MĂCAR LA CAPĂTUL TUNELULUI...TIMPULUI!

CA O CONSOLARE, LUI TĂRICEANU ŞI GĂŞTII LUI, CARE-ŞI ZICE GUVERN, LE DEDIC BANCUL CU...TIMPUL!

UN PROIECT EŞUAT DIN START, REFORMA CLASEI POLITICE

Un proiect extrem de credibil la enunţarea lui, din partea Instituţiei Prezidenţiale, era cel legat de reforma clasei politice. Am zâmbit şăgalnic şi am purces la tras concluzii, iar acum emit păreri sau ...judecăţi de valoare!

O primă întrebare ar fi care-i clasa politică?

Bănuind că intuitiv, identificăm într-o ceaţă lăptoasă, această aşa-zisă clasă politică, m-am gândit să adaug experienţa mea, nu foarte vastă dar, arhi-suficientă pentru a clasifica şi a trage concuzii pertenente asupra fenomenului politic.

De ce este un proiect mort încă înainte de a începe?

Pentru simplul fapt că principala preocupare a celor care acaparează puterea decizională într-un partid, sau filială a acestuia, este să se căpătuiască imediat, să-şi pună oamenii care "execută" la comandă toate solicitările (tot comandate) şi astfel să-şi creeze "echipa". Pe nimeni nu interesează, că aceşti indivizi fac dovada unei lipse masive de cultură politică, doctrinară a partidului în care s-au înscris, nu au respect faţă de niciun sistem de valori, iar empatia, responsabilitatea sau leadershipul, sunt bune doar pentru analişti şi ...aplaudacii din tribune!

Contează doar voturile aduse şi mai ales banii cu care intri în joc! Acestea sunt singurele virtuţi în politica românească!

Repet, toate aceste fapte reale le-am constat prin scurtele mele implicări politice din ultimii ani şi dezamăgirea, este şi mai mare când, cu maximă amărăciune, văd care este aşa-zisa clasă politică ...remaniată, remaiată sau reciclată! Că de reformă, nu poate fi vorba...

Din păcate, am remarcat şi multe figuri palide care întregesc "portretul robot" al politicianului român. Cu mici excepţii, aceşti indivizi sunt antiperformanţi la locurile lor de muncă, poate chiar incompetenţi, fără apetenţă pentru leadership (mai ales politic!) dar dornici să ajungă în vârf! De fapt, ei sunt uneori conştienţi că doar prin politică pot ajunge într-o funcţie decizională. Acolo unde, pe bani publici, să-şi bată joc de un întreg sistem, poate funcţional, să fie capul unui aparat al corupţiei locale şi în numele alegătorilor care au făcut marea greşeală şi l-au votat, să se îmbogăţească alături de "lacheii" din clica acoliţilor, membri de partid.

Iar ca să dau doar două exemple care-mi stau la îndemână, Primăria Iaşi şi Inspectoratul Şcolar, sunt instituţii care confirmă regula, mai sus amintită, cu vârf şi îndesat.