IMPRESII DE VACANTA (IV)

DUBROVNIK, după 33 de ani

Perla Adriaticii estice, a rămas un loc deosebit prin poziţie geografică şi atractivitate turistică...

Eram un copil, când, prin anul 1976, am mers în turul Jugoslaviei, în vizită la "pionierii" lui Tito. Atunci, am văzut toate capitalele statelor slave din Balcanii de Vest, care compuneau federaţia comunistă jugoslavă (" dar, cu o faţă umană", zic eu, acum după atâţi ani!).

Tot ţărmul dalmatin, specific zonei( care a dat şi denumirea acestui tip de ţărm carstic) este deosebit de spectaculos. Iar, croaţii, nu au stat cu mâinile întinse, s-au apucat de lucru. Vechea cetate ragussină (Ragussa romană, veneţiană,...) este conservată superb, fiind cea mai mare cetate locuită integral din Europa. Am vizitat şi incinta şcolii din cetate, care, mie, mi s-a părut un ideal de ambient şi amenajare a teritoriului, cu respectarea tradiţiilor şi peisajului antropic...

Am mers şi pe insula Trstena, transformată într-o imensă grădină botanică, amenajată superb. Plante subtropicale, flori diverse, colecţii de cactuşi şi păduri -parc, cu falnici chiparoşi, pini mediteraneeni şi elemente forestiere rare. Parcul peisagistic are aproape anvergura celui de la Palatul Schonbrunn din Viena. ...Statuia greacă, refigurată, a lui Poseidon, care strajuieşte lacul, plin de peşti viu coloraţi, specifici zonei dar, şi, mărilor tropicale ...Superb.

Am căutat şi "rănile" post-comuniste, când, odată cu declararea independenţei Croaţiei, în anul 1993 (sper că nu greşesc anul!) sîrbii au bombardat de pe mare şi din aer, cetatea Dubrovnikului. Totul a fost şters cu maximă atenţie. Doar un monument, mai aminteşte de acest nefericit eveniment...

Am vizitat şi universitatea ragussină, un superb monument arhitectonic, cu grădina sa plină de palmieri şi oleandri.

Dotările turistice sunt de invidiat dar, cam piperate, pentru un turist obişnuit.

Aeroportul nou, CILIPI, situat la cca 15 km. spre sud, către Muntenegru, este superb reamenajat. Practic, capătul pistei de aterizare-decolare, se termină deasupra şoselei care vine de la Dubrovnik. Dacă eşti în zonă, pe şosea, la decolarea-aterizarea unui avion, senzaţia de ciocnire involuntară este primul gând care-ţi vine... Dar, nu se va întâmpla aşa ceva, totul este calculat, avioanele zboară la cca 10 metri deasupra şoselei.

Croaţii ştiu ce vor. Felicitări, pentru curajul de a menţine această cetate ca un monument de referinţă pe coasta dalmată.

Addendă

1.Şi, muntenegrenii au transformat cetatea Budva, mult mai mică, într-un monument aproape identic. Amploarea şi mai ales, poziţia şi importanţa turistică, mai trebuie mediatizate. Oricum, diferenţele nu sunt prea mari, decât la marketing şi dimensiunea efectivă ocupată.

2.Ţărmul, est-adriatic, cuprinde numeroase cetăţi aflate într-o conservare realtiv bună şi, care, ar putea deveni obiective turistice deosebit de valoaroase prin reamenajarea lor, la standardele turismului modern. Am pomenit deja de Kotor, Herceg Novi, Bar, Tivat, Budva, Sveti Stefan (unde se pare, totul va redeveni cetate-monument istoric şi turistic) dar, şi la Shkoder, în Albania...

3. Am rămas profund uimit să constat că memoria dicatatorului comunist cel mai longeviv al iugoslavilor, croat de origine, Iosip Broz Tito, este încă...actuală. În Muntenegru, la Tivat, pe 25 mai, se organizează încă, "Ziua Tineretului", în memoria lui Tito. Curios, nu ştiu dacă, în Croaţia, au loc asemenea manifestări...!

IMPRESII DE VACANŢĂ (III)

MUNTENEGRU, UN STAT MIC DAR, CARE ŞTIE CE VREA ŞI MAI ALES, POATE...



Îmi este foarte greu să recomand un traseu... totul este superb!

Este o adevărată încîntare să vezi, în iunie, vechea capitală CETINJE (Ţetinie), un orăşel aşezat într-o polie superbă la poalele Masivului Lovcen. "Oraşul teilor", este nemaipomenit la pas, în iunie. Clădirile vechi, majoritatea lor, atent restaurate (Biblioteca Naţională, Gimnaziul Central, Palatul Prezidenţial, sediile fostelor ambasade: Austro-Ungaria, Serbia, Bulgaria, Rusia..., mănăstirile, ş.a.), bulevardele largi şi atent integrate arhitectural.

Parcul Naţional Lovcen, cu Mausoleul lui Petar Petrovici Njegoshi situat la capătul a peste 460 de trepte, pe culmea muntelui la peste 1600 metri altitudine, o adevărată "bijuterie" arhitectonică a celui mai celebru sculptor croat Ivan Mestrovic...

Parcul Naţional Skandardsko Jezero (Scutari Lake), superb, cu mănăstiri pe insule, cu eutrofizări locale de vară şi multitudinea de nuferi şi păsări, cu pescari arşi de soare şi cu podgoriile, mici, de pe maluri...

Golful Kotor, o fostă vale glaciară, cel mai sudic fiord al Europei, care impune revizuirea limitelor glaciaţiei cuaternare pe continent, cu vreo 4-5 grade latitudine mai la sud. Golful este impresionant, ca şi localităţile situate pe mal, fiecare cu istoria lor şi mai ales, tradiţiile şi perspectivele viitorului, destul de clar exprimate pentru ochiul trecătorului ( Kotor, Herceg Novi, Perast, Tivat, ş.a.)...

Litoralul sudic, jos, cu plajele lui largi, cu nisip cenuşiu, de la sud de Ulcinj, cu insula Ada Bojana, considerată, paradisul nudiştilor, chiar dacă se găseşte la graniţa cu Albania...

Litoralul central, stâncos, cu golfuri spectaculoase, Budva, Bar, Petrovac sau Sveti Stefan, cu plaje renumite şi mulţime de staţiuni într-o extindere spectaculoasă...

Mănăstirile ortodoxe, cum ar fi cele de pe valea Moraca sau Ostrog, spectaculoase ca poziţie şi curăţenie, inclusiv spirituală...

Valea Moraca, cu valea sa în chei, defilee spectaculoase, ce mai, "lecţie" de endocarst pe viu...
Parcul Naţional Biogradska Gora, cu culmile lui albe calcaroase şi versanţii tociţi de glaciaţie, cu mici lacuri glaciare şi pădurile de fagi, cele peste 26 de psecii de plante calcificole, amenajările pentru turişti de la Biogradsko Lake...

Capitala actuală, Podgoriţa, adăpostită în cea mai mare polie carstică, la o zonă de confluenţe ale Moracei, înaintea vărsării în Lacul Scutari. Un oraş dinamic, în extindere teritorială prin redimensionarea tramei stradale şi pe versanţii depresiunii...

Vegetaţia şi fauna caracteristică zonei, de la mediteraneeană pe litoral, la submediteraneeană în interior şi la cea temperată în nord şi pe munţii înalţi, cu pădurile lui specifice, cu palmieri şi chiparoţi pe litoral, cu făgete mediteraneene pe munţi...

Gastronomia specifică, preparatele de peşte servite pe malul lacului Scutari, lângă orăşelul Virpazar, produsele lactate şi muşchiul afumat specific zonei Lovcen (am vizitat o afumătoare tradiţională!), fructele de pădure şi smochinele uscate, care pot fi achiziţionate din parcările din lungul marilor drumuri...

Sumar, cam atât. Pentru oricine are posibilitatea şi disponibilitatea de a călători, se merită .Eu, personal, am învăţat multe şi mi-am revizuit părerile induse de mass-media. Muntenegru este o ţară superbă care promite şi, care, în câţiva ani, va "prelua" din afluxul turistic adriatic italian şi... nu numai!

IMPRESII DE VACANŢĂ (II)

30 IUNIE 2009, Vama Naidăş (Oraviţa), ora 21,20
Am trecut prin cca 12 puncte vamale pe durata concediului nostru în Balcanii de Vest: România, Serbia, Muntenegru, Croaţia, Bosnia şi Heţegovina şi, nicăieri, nu am trăit umilinţa din vama românescă, Naidăş.
Cum am trecut de vama sârbească(unde vameşii sârbi ne-au urat "bun venit" şi "drum bun", în cele maxim 120 de secunde cât am stat în vamă) ne-a copleşit realitate românească, o mizerie cruntă peste tot, ambalaje, resturi menajere şi o putoare ordinară. Maidanezi şi şmecherii de România/Caraş-Severin care aduceau "marfă"(ţigări de contrabandă) din Serbia. Un limbaj ultratrivial domina totul. Suntem ţinuţi 90 de minute în vamă, pentru că, fiecare maşină este căutată...în toate ungherele. Clădirea vămii, jegoasă din cale afară, asfaltul aproape inexistent... Şeful vămii, ne ia la mişto, că, ar fi trebuit să intrăm pe contrasens şi să-i lăsăm pe "aştia" cu micul trafic de frontieră să aştepte, că ei oricum nu se grăbesc... Se scuză, puţin credibil, că nu are bani de modernizări şi că vama respectivă nu este prea importantă! (în comparaţie cu Stamora-Moraviţa, am avut impresia că intrăm în ...Afganistan!). Memoria, nu-mi joacă feste, acum 2 ani, în vama de la Carei am întâlnit aceeaşi situaţie şi o droaie de promisiuni-bineînţeles neonorate- ale oficialităţilor, că vor face şi drege...
M-am simţit umilit în toată fiinţa mea, că venind acasă, sunt primit ca ultimul bişniţar de contrabadă pe frontieră. Trebuie făcut ceva ca în ţara asta, bântuită de o clasă politică nepricepută sau poate, chiar rău intenţionată (!) oamenii cu adevărat competenţi ar trebui să conducă . Abuzurile de putere şi menţinerea statului de cetăţeni asistaţi social, a încurajat peste limită, hoţia, trândăvia şi demagogia ieftină.
Susţin cu toată tăria că este nevoie de legi speciale care să-i oblige pe români să muncească, este nevoie de şantiere şi infrastructură, că ne sufocăm în drumuri ruinate (moştenite de pe vremea comunismului) şi mizerie la tot pasul. Magazinele dutty-free din vămi ar trebui închise, aşa cum au făcut toate ţările din Balcanii de Vest pe care le-am vizitat.
Politicienii români, cei care se trag cu avionul, ar trebui puşi să conducă maşini pe drumurile desfundate din România şi, apoi, duşi să vadă cum oamenii responsabili, muntenegreni, croaţi, sârbi sau bosniaci, au realizat infrastructuri de invidiat, dealtfel normale în ţările în care, aleşii sunt responsabili faţă de cetăţenii pe care îi reprezintă...
La Bela Crkva, un orăşel de graniţă sârb, un indicator spre vama Naidăş avea următoarea inscripţie: "S.R.Rumania". Corect, aici, infrastructura este aceeaşi ca acum ...20 de ani, în plin comunism.

IMPRESII DE VACANŢĂ (I)

MUNTENEGRU (CERNO GORA)

... cu unii, Dumnezeu, a fost foarte generos când a împărţit înfăţişarea reliefului. Dar, şi oamenii locului nu s-au mulţumit cu atât, s-au apucat responsabil de lucru şi au ce arăta. Nu sunt de acord cu niciun analist, mai ales dintre cei politici (şi, atoate ştiutori!) că Balcanii de Vest nu merită interes şi mai ales, că, aici nu prea ai ce vedea!!! La o evaluare profundă, după ce am văzut mai bine de 65% din acest "mic colţ de rai...", cum am exclamat după prima zi, Muntenegru, este un tărâm al viitorului.
Repet, oamenii sunt responsabili faţă de tot ceea ce fac şi au ce arăta. Chiar dacă, nu toate sunt la locul lor, diferenţa între turismul românesc şi cel muntenegrean, ca valoare şi eficienţă, este imensă...
Într-una din serile luminoase, după revenirea de la Dubrovnik unde am petrecut o zi, am ieşit pe terasa hotelului şi am scris câteva gânduri.
1. Muntenegru- scurte propoziţii care definesc acest loc
-ţara dintre munţi
-ţara carstului total
-ţara canioanelor, cheilor şi a poliilor
-locul unde munţii cad în Adriatica, spectaculos
-ţara viaductelor, debleelor şi a tunelelor
-ţară turistică
-ţara teilor, chiparoşilor şi rodiilor sălbatice
-ţara înţelegerii, interculturalităţii
-ţara "celor 4 parcuri naţionale montane"
-ţara adriatică, balcanică
-ţară mică, cu două capitale: economică şi politico-administrativă (Podgorica=Podgoriţa), istorică-prezidenţială (Cetinje=Ţetinie)
-...
2. Comparaţie cu România, scurte analize SWOT
a) asemănări
-multă mizerie aruncată pe drumuri şi în parcări
-parcări insuficiente, slab marcate şi murdare
-o parte a populaţiei (în sudul Macedoniei, faţă de...toată România) leneşă
-se construieşte foarte mult, un imens şantier
-zonele rurale sunt dependente de comerţul stradal cu fructe cultivate sau de pădure
-gestiunea deşeurilor urbane
...
b) deosebiri
-marea este foarte curată şi am remarcat un management responsabil, profesionist
-drumuri foarte bune, în ciuda unui relief aproape în cvasitotalitate montan, calcaros
-legături rapide între toate marile oraşe
-investiţii masive în infrastructură
-amenajarea teritoriului prin valorificarea tradiţiilor locale
-accent pe ramurile economice rentabile (turism, materiale de construcţii, comerţ, aluminiu)
-marcarea obiectivelor turistice, panouri, pliante, reviste
-introducerea patrimoniului turistic antropic în viaţa oraşelor, scene de spectacole amenajate în mai toate cetăţile mari, vizitate (acest lucru arată şi o revenire la viaţă a obiectivelor turistice prin permanentizarea unor manifestări artistice)
-foarte numeroase amenajări sportive la tot pasul; mari săli de sport în oraşele principale; terenuri de baschet în toate staţiunile(arhipline, ziua şi noaptea!)
-terenuri speciale, asfaltate şi chiar iluminate, pentru practicarea jogging-ului
-agricultura, atât cît permite relieful, este una de rentabilitate, fiecare gospodărie are un mic solar sau o mică seră (!)
-parcurile naţionale foarte bine îngrijite, chiar dacă accesul cu autoturismul este permis pe şosele asfaltate; un foarte bun management, cu amenajări turistice pentru toate vârstele
-calitatea serviciilor foarte bună
.....
Atât am reuşit să sintetizez la momentul respectiv. Cred, că "lista" s-ar dubla, mai ales la capitolul deosebiri...
Oare ce căutăm noi în UE? Cum s-au păcălit vesticii aşa tare...?
Balcanii de Vest sunt superbi şi, merită vizitaţi, ori de câte ori aveţi posibilitatea. Preţurile sunt aproape identice ca pe la noi dar, calitatea serviciilor este incomparabil mai bună în Muntenegru, Croaţia sau Serbia.

Marea "tăvăleală" a alegerilor prezidenţiale şi ...prostia ca virtute la români

Este ştiut că alegerile prezidenţiale din toamnă au o miză mai mare decât lasă aşa-zişi politicieni (de mahala...) să transpire către cei care au curajul să gândească şi să spună lucrurilor pe nume...

Marea frăsuială care i-a cuprins pe unii sau alţii, este legată tocmai de nevoia de imagine şi prostirea votantului pentru încă o tură...Unii, visează la alte reorganizări guvernamentale sau majorităţi, după alegerile prezidenţiale şi, îşi prostesc susţinătorii că vor ajunge din nou la putere şi le vor da posturi (deocamdată ale Sf. Petru, Mariei şi ale lui Sf. Aşteaptă, că-s mai la îndemână...), alţii se visează unici conducători ai ţării şi vor repune în mişcare maşina "jafului naţional, în care sunt mari specialişti...", alţii că vor apuca şi ei, ceea ce mai este de furat...

Ultima "bombă media" despre adevărata faţă, necosmetizată, a găştilor care au acaparat puterea în numele unei doctrine politice, confirmă alegătorului onest cu cine avem, în realitate, de-a face. Eu, care am fost pentru scurte perioade de timp în mijlocul unor grupări care cică făceau politică, am primit acum un feed-back convingător mai ales pentru cei care m-au considerat, care frustrat, care răzbunător că nu am ajuns la nu ştiu ce ciolan...şi, că am avut curajul să mă retrag în plină glorie

Iacătă acum, pe site-ul realitatea.net, o şedinţă a P.S.D. în care se vede cine îşi spun stângaci în ţara aceasta. În opinia mea, avem de-a face cu găşti de tip mafiot care au un singur ţel, acapararea puterii economice şi politice prin orice mijloc. Pentru că, deja uzitata "poză cu bunicuţa(moartă politic!) în geam, când vine poştaşul cu pensia, nu mai ţine la prostime..."se caută în disperare metode de anihilare a lui Băsescu...

Băsescu, este cel mai vinovat român, este "diabolic", este "Iuda", este... orice!

Simplu, un individ care trebuie îndepărtat prin orice mijloc. Ce nu au reuşit cei 322 şi oligarhiile, vor încerca miliardarii de carton îmbogăţiţi din banul public prin exploatarea naivităţii statului şi distrugerea sistematică a tot ceea ce înseamnă statul de drept şi justiţia corectă.

Băsescu le stă în calea jafului în care ei sunt "specialişti"...

Nu sunt şi nu am fost un admirator necondiţionat a lui Băsescu dar, în acest caz, cred că voi face din nou ceea ce am făcut împotriva celor 322 de ...hahalere!

***

Mulţi cunoscuţi mi-au spus că adevărate cohorte de trântori pe bani publici, ale tuturor partidelor, se ocupă de intoxicarea cu recuzită informatică(viermi, viruşi, etc) împotriva tuturor celor care îndrăznesc să scrie pe diverse forumuri ale ziarelor sau televiziunilor, împotriva "ţuţerilor" cărora ,ei, le sărută mâna. Eu, personal nu am avut probleme, dar secăturile astea ordinare sunt în stare de orice...Sediile acestor "celule" de tip securist sunt în instituţii de stat sau cu capital majoritar de stat. (deocamdată nu dau locaţiile dar, promit că reuşesc să le verific pe toate şi apoi să le public, dar în străinătate, să vadă coana europă, cum statul securist este extrem de activ şi luptă împotriva contribuabilului )

Le sugerez tuturor celor care au curajul să se implice în schimbarea la faţă a acestei societăţi în derivă (către nicăieri) să fie încrezători. Indivizi găunoşi, de teapa lui Fenechiu, Nichita sau Cîrlan şi alţi neica nimeni locali sau naţionali, vor dispare curând, chiar mult mai repede decât cred ei sau oligarhiile din care fac parte şi, unde, cară "cotizaţiile". Rezistaţi şi combateţi. Secăturile vor dispare, poate chiar odată cu seceta din acest an. Puţintică răbdare...

Parlamentul român a devenit ...azilantul corupţilor

Astăzi, 16 iunie 2009, pentru a nu ştiu câta oară, parlamentarii români, plătiţi regeşte într-o ţară săracă şi sistematic sărăcită, tot de ei şi oligarhiile pe care le servesc, s-au retras mişeleşte la votul pentru începerea urmăririi penale a "colegului" lor, Adrian Năstase. Nu este nicio noutate în comportamentul de clan (mafiot) care caracterizează acestă instituţie care, teoretic, "serveşte" poporul, cel din banii căruia sunt ei plătiţi.
Am primit reconfirmarea că, în realitate, a doua clădire ca suprafaţă din lume adăposteşte altceva: impostura, hoţia, iresponsabilitatea, golănia, parşivenia...
Am înţeles de ce bătălia pentru "umbra" parlamentului a fost atât de acerbă din partea tuturor corupţilor din ţara asta şi care-şi spun parlamentari. De ce colegiile uninominale pentru marii corupţi din vechiul guvern liberal şi susţinătorii lor din umbră s-au reduc la o comună-două unde aveau şi primari de aceeaşi "culoare"...Tot acum, am mai înţeles că, alegătorul de la sate, nu mai este atât de naiv şi credul, şi, cere pentru a-şi da votul. Cu toate acestea, alde Geoană, Tăriceanu, Fenechiu, Adomniţei (scuze, lista este incompletă, eu , doar despre aceste "personalităţi" am date!) abia au devenit parlamentari, cu toate investiţiile masive din ...bani publici. Punem pariu că şi alţi corupţi dovediţi ca şi acest individ arogant şi ...nesimţit Adrian Năstase, cum ar fi Mitrea şi Necolaiciuc, vor sta de-a dreapta şi de-a stânga lui Geoană! Partidul trebuie să arate cum sunt solidare...lichelele în faţa legii(citat din Liiceanu).
***
În România, prin grija aceluiaşi parlament, funcţionarul public şi odată cu el, societatea civilă (şi, profesionistă) a dispărut. Astfel, orice funcţie de conducere în instituţiile finanţate de la bugetul public se obţine doar cu, carnetul de partid. Carnetul de partid şi, probabil şpaga donată înainte şi după campania electorală la baronul local al partidului, îţi asigură funcţia. Astfel, prin grija politrucilor, orice competenţă în instituţiile publice se "certifică" cu carnetul de partid. Doar aşa te duci la concurs (de împrejurări!). Încă odată, statul de drepţi, îşi desconsideră cetăţenii şi încalcă constituţia şi multe legi organice, cu privire la egalitatea de şanse!( Codul muncii, legile educaţiei, etc). Nu, că aş avea vreo admiraţie pentru cei care au guvernat înainte, şi ei la fel au făcut, dar nu au legalizat ticăloşia politică. Unica şansă pentru oameni competenţi din domeniul public este să-şi ia transferul în domeniul privat unde să-şi dezvolte o carieră sau, mai bine, să emigreze. Instituţiile statului sunt pentru...politicieni!
Am înţeles şi raţiunea dlui Boc, cu privire la "specialiştii politici" şi, mai ales, spaima că nici măcar membri lor de partid nu mai pot fi prostiţi şi aduşi la vot. Şi, atunci, iată premiul oferit de Partid (e)! Ce nu înţeleg eu, de ce, femeile de serviciu şi portarii instituţiilor publice, sunt şi ei înlocuiţi! Sau, şi ei trebuie prostiţi, fiindcă dintre ei sunt lipitorii de afişe şi alţi răspândaci pe durata campaniilor electorale!
Iacătă cum, se vor vota doar ei pe ei! Noi, cei responsabili şi chiar credibili pentru majoritatea celor din jur, hai să emigrăm. Ultimii să stingă lumina!

De ce trebuiesc umiliţi profesorii!

Dintre toate categoriile socio-profesionale bugetare, cel mai mult au avut de păgubit după căderea comunismului profesorii din preuniversitar. Cei din universitar, şi-au creat propria lor ventuză, prin alternativa capitalistă a studiilor cu plată şi multitudinea "particularelor", care le asigură un confort lejer, financiar.

De ce trebuie umiliţi totuşi profesorii-dascălii din preuniversitar?

Pentru că sunt mulţi, într-un domeniu nereformat, pentru că gândesc şi mai ales, pentru că, fiind umiliţi constant prin salarii de mizerie, vor fi preocupaţi zi de zi de pâinea de mâine iar, hoţii din politică, vor putea să-şi vadă liniştiţi de afacerile cu banii publici care revin şcolilor/grădiniţelor/CCD/IŞJ-uri, etc.

Regimul totalitar comunist, investea în educaţie atât cât aceasta să serveasă propagandei partidului unic. Politicienii de atunci, cu studii muncitoreşti, cu două clase mai mult ca trenul, păstrau un echilibru între categoriile de bugetari. De frică că, gânditorii din educaţie se pot ridica împotriva regimului, salariile erau decente perioadei respective...

Actuala (pseudo-)clasă politică, în care se regăsesc mulţi profesori (probabil, mulţi absolvenţi de Ştefan Gheorghiu sau a noilor bouticq-uri universitare de partid!) s-au ridicat cu mânie proletară împotriva colegilor lor. Statul neo-capitalist, a găsit repede alte priorităţi, aparatul coercitiv, care să-i apere împotriva ...profesorilor, grevelor, justiţiei corecte. Astfel, au crescut halucinant salariile în justiţie, servicii secrete (o statistică neoficială, arată că avem în acest domeniu de 5 ori mai mulţia angajaţi ca în anul 1989!, iar listele de informatori plătiţi, se pare că este încă de actualitate...), poliţie, armată.

Trăim, într-un stat securisto-capitalist cu capitalişti de carton, fabricaţi din pleava luptei de clasă, adică din bani publici jecmăniţi majoritar sistemului bugetar...

STUDIU DE CAZ

În anul 1967, profesorul de muzică(debutant) Viorel Bârleanu, putea să-şi cumpere din salariu, 30 de pâini albe de 500 gr., două kg. de Parizer, 5 sticle de bere de 500 ml. şi, îi rămâneau pentru chirie şi cheltuieli curente, echivalentul actual a 30 de euro.

În anul 2007, când tovărăşeii, vopsiţi liberali, din conducerea IŞJ-ului, l-au scos la pensie pe prof. emerit Viorel Bârleanu, a cărui biografie se regăseşte în "Who is Who", ediţia elveţiană, cu pensia pe o lună, acesta, putea să-şi cumpere: 20 de pâini albe de 300 gr., 1 kg. de Parizer (din carne, de la Matache măcelarul) şi... o bere. Bani, pentru restul cheltuielilor, chirie, medicamente, transport în comun, tratament... NU AVEM.

CONCLUZIE

Iată, de ce, trebuiesc umiliţi profesorii cu salarii şi pensii mizerabile, pentru ca alde Vanghelie şi alţi analfabeţi, să le dea sacoşe pentru vot...