Mi-am propus să devin mai constructiv şi, să nu mai scriu despre ceea ce ne cheltuie neuronii, zilnic, respectiv despre samavolniciile politrucilor care se cred buricul universului şi mai ales despre această paranoia care, îi caracterizează pe aceşti indivizi. Dar , nu mă pot abţine, din simpla raţiune că, aceşti indivizi, care se ascund în spatele votului "majoritar", obţinut prin fraude elementare, cu zahăr, ulei şi orez, ne schimonosesc viaţa, într-o ţară bananieră care mimează democraţia şi economia de piaţă. Am devenit poate, excesiv de exigent şi datorita recentului "know-how" administrativ, pe care l-am câştigat voluntar în câteva state europene: Italia, Austria, Liechtenstein, Elveţia, Germania şi Malta. La traversarea Ungariei, nu poţi să nu remarci, diferenţele imense dintre managementul agricol de acolo şi cel de pe la noi (unii ar putea spune, care management agricol la români!), autostrăzile lor moderne şi starea groaznică a drumurilor naţionale de pe la noi... Dar, când ajungi dincolo de Alpi, se pare că totul este altfel, o altă lume, a curăţeniei şi a bunului simţ elementar care dăinuiesc şi coabitează şi cu alţi alohtoni care au apărut în timp. Să fim cinstiţi, nu ne dorim toalete publice din inox (ca în Elveţia) pe drumurile pline de gropi şi noroaie din România, dar acest lucru, toaleta, "buda noastră" tradiţională este un indicator de bun -simţ mai întâi şi apoi, de sănătate publică. Nu putem să ne ascundem mereu în porumbi pe marginea drumurilor, siliţi de aceşti indivizi care guvernează într-o nesimţire crasă. Nu poţi opri în nicio parcare românească de pe marginea drumului, pentru că te doboară mizeria, urina, rahatul. Administratorii drumurilor din România, care pleacă în "excursii" pe bani publici în străinătate, nu au învăţat nimic despre principiile elementare şi despre bunul simţ care responsabilizează funcţia publică. La fel, politicienii, care fac "shopping", tot pe bani publici, nu au învăţat nimic din drumurile lor, dintre aeroporturi şi mall-uri. Probabil, mai importante sunt cazinourile şi alte extreme distractive de moment pentru aceşti indivizi. Din nefericire, în ţara în care banul public este dezmăţ pentru guvernanţii de ieri şi de astăzi, nu se întâmplă nimic pentru contribuabil. Totul este demagogie, imagine falsă, iresponsabilitate crasă... Vedeţi şcolile care se dărâmă peste elevi şi dascăli, spitalele unde stau şi cîte 3 pacienţi în pat, autostrăzile şi străzile modernizate, doar pe hârtie, administraţiile publice corupte... Nu m-ar mira ca, guvernanţii, să sărbătorească "noua lor realizare" în domeniul corupţiei, România a părăsit ultimul loc în "clasamentul UE", cedându-l bulgarilor...Şi ca fanfaronada politică să îşi arate întreaga ei incompetenţă, festivismul fals de la deschiderea sau inaugurarea unor evenimente diverse, îţi lasă un gust amar.
Şi, un ultim eveniment care îmi confirmă că suntem cu peste un secol în urma statelor europene civilizate. Pe drumul spre şcoala mea, primăria a început asfaltarea trotuarului pietonal. De atâta "competenţă şi control" faţă de banul public, pe cea mai mare parte a lui, acest obiectiv este cu bordurile erodate, pe alocuri acestea lipsesc, asfaltul scurgându-se practic în stradă. Nu este un caz izolat, aceeaşi responsabilitate faţă de banul public o puteţi vedea oriunde paşii vă poartă prin "eterna şi fascinanta", Românie.
Pentru cei care încă, gândesc sănătos în acestă ţară şi doresc sau, mai bine zis, mai speră, vă recomand monologul lui Andrei Pleşu, intitulat "Români, în Japonia..."
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu