În perioada grea pe care o traversăm cu toţii şi, parcă desprinsă din poveştile lui Creangă (mai sărac decât ieri, azi...şi de când mă ştiu, parcă n-am fost niciodată!) am remarcat un reviriment al societăţii civile, benevole şi voluntare, în materie de bunătate.
Holurile facultăţilor din corpul B a Universităţii Alex. I. Cuza sunt pline de afişe care doresc să stimuleze sensibilitatea studenţilor şi a profesorilor pentru donaţii, de la obiecte la resurse financiare, destinate copiilor din mediul rural din Judetul Iaşi. M-a mişcat solidaritatea studenţilor reuniţi în diferite forme asociative (ligi şi asociaţii) care ne demonstrează că pot gândi pozitiv şi că, pot contribui la mai binele (chiar dacă acest mai bine este vremelnic!) unor oameni, acolo, în polii sărăciei U.E. de pe la: Urşiţa, Zmeu, Mironeasa, ş.a.
Studenţii noştrii s-au trezit şi pot aduce un stimul nou într-o societate aflată în derivă constantă...Poate că acest demers să fie amplificat şi urmat de alţii şi alţii din societatea civilă care ar trebui, teoretic, să devină slujbaşul şi paznicul democraţiei mioritice. Sunt mândru de studenţii noştri că s-au trezit! Sper săi ţină!
Holurile facultăţilor din corpul B a Universităţii Alex. I. Cuza sunt pline de afişe care doresc să stimuleze sensibilitatea studenţilor şi a profesorilor pentru donaţii, de la obiecte la resurse financiare, destinate copiilor din mediul rural din Judetul Iaşi. M-a mişcat solidaritatea studenţilor reuniţi în diferite forme asociative (ligi şi asociaţii) care ne demonstrează că pot gândi pozitiv şi că, pot contribui la mai binele (chiar dacă acest mai bine este vremelnic!) unor oameni, acolo, în polii sărăciei U.E. de pe la: Urşiţa, Zmeu, Mironeasa, ş.a.
Studenţii noştrii s-au trezit şi pot aduce un stimul nou într-o societate aflată în derivă constantă...Poate că acest demers să fie amplificat şi urmat de alţii şi alţii din societatea civilă care ar trebui, teoretic, să devină slujbaşul şi paznicul democraţiei mioritice. Sunt mândru de studenţii noştri că s-au trezit! Sper săi ţină!
Un comentariu:
Si eu sper sa ne tina, si mai ales sa ia exemplu cat mai multi din cei care observa si intra in contact cu astfel de activitati. Actiunile de binefacere nu sunt doar 'inca o activitate studenteasca', ci ar putea sa fie chiar o obisnuita a celor care reusesc sa priveasca si dincolo de greutatile si frustrarile zilnice..
Trimiteți un comentariu