A gândi durabil, nu cred că poate fi specific acestui popor

Am participat recent, la Botoşani, la o conferinţă organizată de "Ziarul Financiar" şi administraţia publică locală şi regională despre Programul Operaţional Regional şi oportunităţile de dezvoltare regională. Invitaţia m-a surprins într-o primă fază dar, apoi, m-am dumirit şi chiar, am fost bucuros că am dar curs ei. Invitaţii, personalităţi politice şi administrative, ministrul Vasile Blaga, Preşedintele ADR Nord-Est, Gheorghe Flutur (preşedinţie prin rotaţie a preşedinţilor de consilii judeţene din cadrul ADRNE), directori executivi pe liniile de finanţare, primari şi întreprinzători interesaţi, societate civilă...

Ideea organizării acestei conferinţe aici, la Botoşani, a fost benefică, zic eu, pentru cea mai săracă zonă a României, respectiv, flancul Prutului, în fapt graniţa U.E. (!)

Am remarcat verva şi seriozitatea lucrului bine făcut de care a dat dovadă ministrul Blaga, ideile expuse punctual de Gh. Flutur, expunerile şi mai ales întrebările organizatorilor pentru invitaţi şi concluziile după întâlnirile cu finanţatorii proiectelor, bancherii.

O întrebare m-a urmărit tot drumul spre casă, trecând cu imaginea fugitivă peste peisajul aproape dezolant al dealurilor sterpe, sluţite de eroziune şi poate, de nepăsarea celor cu responsabilităţi...Cum va arăta Regiunea de Dezvoltare Nord-Est, cea mai săracă din România, peste 20 de ani? Nu sunt un pesimist dar, niciun optimist incorigibil...

Mă îndoiesc că peste 20 de ani, această regiune va arăta mai bine! Am motive şi mai ales argumente cu care să-i combat pe optimişti că vom deveni placa turnantă a schimburilor economice ale U.E. cu ex-U.R.S.S. (Comunitatea Statelor Independente). Societatea este extrem de dinamică şi nu are răbdare ca, molcomii moldoveni, să capete mentalitatea de învingător şi să înţeleagă că prosperitatea se obţine doar prin muncă. Probabil, că unii conducători de judeţe şi lideri politici (pe unii chiar îi cunosc personal) să reuşească prin unele programe punctuale. Mă refer aici, la Gh .Flutur care a reuşit transformarea aeroportului de la Salcea, de lîngă Suceava, în aeroport internaţional care să deserveasă ambele judeţe din nordul regiunii (inclusiv Botoşani). Este un punct cîştigat, asta înseamnă tenacitate şi pricepere, inclusiv politică. La Botoşani, primarul Cătălin Flutur (exclud, orice cleveteală neprincipială legată de rudenii!) aduce bani din surse externe şi interne, a schimbat faţa oraşului mult în bine, lucru sesizat doar într-un an (2008, congresul S.G.R. şi acum!) ...La Iaşi, timpul stă pe loc. Nici măcar iarba nu mai creşte şi copacii toaletaţi cu motofierăstrăul de către "academicienii politici" din palatul Roznovanu se usucă pe arterele târgului extrem de mizerabil...Locul care trăieşte din amintiri, acesta este Iaşiul anului 2009. Actorii politici care au distrus şi distrug oraşul "asistaţilor sociali, care votează, însă..." îi cunoaştem cu toţii. Am făcut parte din fel de fel comisii la nivel de prefectură care vizau strategii de dezvoltare a Iaşilor şi judeţului. De toate s-a ales praful. Aeroport internaţional la Iaşi se construieşte ...din 4 în 4 ani, în campanii electorale. Fel de fel de retardaţi, ajunşi secretari de stat pe la capitală, dezgroapă proiecte comuniste şi fanteziste, cu Bahluiul plin cu bărci când, noi, avem drumuri glodoase pe care punem plăci de ...european (inclsiv acest Tg. Frumos-Hârlău-Botoşani), ce mai, o ruşine de drum naţional şi E... Iaşiul, se poate bate la titlul de oraşul kitch-ului perpetuu. Serbări ale berii, serbări sau sărbători popeşti, Iaşi 601, cu concerte de manele, teatru şi filarmonică în ruină, eventuale construcţii fanariote de consilii judeţene, în care să aduceţi programe de streptease... Anul trecut, ocazional am participat la proiecte din programele aniversare 600 ale oraşelor Cernăuţi şi Bacău. Nu ai ce compara! Cernăuţi este un oraş reconservat superb iar, la Bacău, primarul arată competenţă şi dăruire faţă de urbe...

Când nu ai infrastructură, nu ai nimic!

* * *

Recent mergând pe sectorul european E 60 între Sibiu şi Sebeş, dar şi între Avrig şi Braşov, am rămas uimit cât de nepricepuţi suntem noi românii. Drumul s-a modernizat dar, obiceiurile de neam prost sau de incompentenţă se văd. Am mers pe aceste drumuri de cel puţin 7-8 ori în ultimii 3 ani. S-au construit drenuri (fîntîni de colectare a apelor din zonele de alunecare, care ar fi trebuit să stabilizeze drumul prin drenajul proiectat) pentru a consolida şi stabiliza drumul... Dar, nu s-a ajuns la freaticul din patul de alunecare, care bineînţeles, se reactivează şi drumul se năruie, terenul se onduelază, îngreunând circulaţia. I-am întrebat pe nişte constructori acum 2 ani, în zona Făgăraşului, de ce lucrează de mântuială? "Păi domnu, drenurile la recepţie tre să se vadă din pământ, nu contează dacă am săpat...!". Am înţeles repede. Anul trecut se lucra "de zor..." la acest pseudo-european, Tg. Frumos-Botoşani, undeva f. aproape de limita judeţelor, unde drumul se surpase. Se făceau drenuri... Acum drumul este aproape impracticabil, alunecările s-au reactivat.

NOI, ROMÂNII, NU SUNTEM ÎN STARE SĂ FACEM LUCRURI DURABILE. DIN PROSTIE, AMESTECATĂ CU FUDULIE ŞI HOŢIE...

P.S.

Am mers pe autostrada bavareză dintre Munchen şi Salzburg, construită pe vremea lui Hitler din plăci betonate. Încă, se circulă pe ea în condiţii f.f. bune. Iată diferenţa între competenţă şi fudulie, amestecată cu prostie/amatorismul de pe plaiurile noastre.