Pornind de la o abordare a principiului istorismului în “ştiinţa politicii mioritice”, unde, ştim cu toţii, vorbim despre corupţie dar n-avem corupţi, iar cei bănuiţi şi dovediţi din clientela politică ne râd prosteşte în nas “de pe sticlă” arătându-ne “cât sunt ei de iubiţi de alegătorii care i-au trimis în Parlament…” (a se vedea dna Ridzi de exemplu, dar şi foarte mulţi alţii de aceeaşi teapă cu ea!).
Avem aici, graţie unui prof. univ. braşovean (îmi scapă numele şi îmi cer scuze), o scurtă evaluare a sistemului de transporturi, pe un palier de cca 2000 de ani şi vom vedea care sunr marile deosebiri înregistrate şi cam cum stăm în realitate…
Romanii
Au fãcut pod peste Dunãre în 105 şi au ocupat Dacia în 106. Au pornit spre nord fãcând drum imperial, drum de piatrã. Între 6 şi 10 metri lãţime, patru straturi adâncime, 90 cm, straturi de bolovani legaţi cu mortar, piatrã spartã mãrunt, pietriş sau nisip cu grãunte mare, apoi pavimentul, lespezi şlefuite. Pe margini, borduri solide, din loc în loc, brâuri care sã ţinã drumul strâns, rigole ca sã se scurgã apa. Inginerii prospectau terenul în faţã. Ştiau morfogeodezie şi respectau principiile. La numai douã zile de mers, în spatele lor venea drumul. În 108 au ajuns la Napoca, apoi la Porolissum, lângă Zalãu. 450 km. În doi ani. Apoi au fãcut drumurile secundare, drumuri pentru transport marfã sau vicinale. Dar şi drumuri private. În total, în Dacia au fãcut peste 4.300 de kilometri de drumuri şi 25 de poduri în primii ani de ocupaţie.... Ei au stat aici 160 de ani. Nouã ne-au mai trebuit 1.600 de ani sã facem încã pe atât!”
Nemţii şi austrieci
Au făcut 6.800 de kilometri de drumuri şi cale ferată în timpul lui Carol I, în mai puţin de 15 ani. În Transilvania, toate mãsurãtorile topo şi hãrţile s-au fãcut în timpul ocupaţiei habsburgice. Topograful Dorin Ursuţ le-a studiat şi a predat topografia la universitate spunând tot timpul: de fiecare datã, la fiecare verificare, cotele din hãrţile tocmite de austrieci au ieşit la fix!(simplu: pentru că erau profesionişti în tot ceea ce făceau!)
Românii
Un exemplu din cele foarte multe…Trei ani au lucrat la 5,6 km de drum care ocoleşte Gherla. În 14 august 2010, Emil Boc, Radu Berceanu, directori locali şi primarul Gherlei cu soborul de popi în frunte, tãiau panglica acestei centuri ocolitoare. La cinci zile dupã, drumul s-a prãbuşit! A alunecat terenul. Şi acum se lucreazã la el, iar firma care l-a fãcut se obligã sã plãteascã refacerea lui. Primarul, premierul, ministrul se obligã şi ei sã-i mai taie o datã panglica, pe 1 Decembrie la sfântu aşteaptă!
Pânã atunci avem timp sã vã spunem şi povestea incredibilã a acestui rateu tipic românesc. Şi încã ceva. Cam cât suntem de diletanţi în comparaţie cu romanii care ne-au fãcut drumurile când au cucerit Dacia? Le-au fãcut atunci şi au rezistat 2.000 de ani. Pânã când, au venit buldozerele aduse de incompetenţii (dar buni bandiţii politici!) care au acaparat banul public, indiferent cum s-au numit ei: Mitrea, Dobrea, Orban sau Bercovics. Care sunt averile acestora? De unde? Simplu, din banul public… Şi, de asta, avem cea mai ruşionoasă infrastructură din toată Europa, exclusiv cele din Albania şi Moldova!
În judeţul Iaşi s-au făcut numeroase drumuri prin programul Sapard. Toate sunt mocirlă, s-a ales praful de ele în doar 2-3 ani…Indiferent pe care dintre ele aţi merge: Pd. Iloaiei-Spinoasa-Erbiceni, Popeşti-Obrijeni, pe la Comarna, Costuleni, etc, ba unele, nici măcar nu au mai văzut covor asfaltic (!) A fost cineva tras la răspundere? Nu, pentru că statul mafiot condus de securiştii lui Năstase i-a “îmbrobodit” pe europeni şi, apoi, aceştia simţindu-se traşi pe sfoară, ne-au tăiat finanţarea! Cine a pierdut? Cetăţeanul român! Cu ce urmări? Se vede…
Încheiem cu bancul amar al zilei:
Un ascultător: Câţi miliardari sunt in România ?
Radio Erevan: Nu ştim, dar până să vă răspundem au mai apărut câţiva (dar tot din banul public).
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu