...veneam pentru a treia oară pe litoralul bulgăresc al Mării Negre şi, ca de fiecare dată, mă încerca câte un sentiment a insuficienţei temporale faţă de necesităţile cunoaşterii!
De această dată, am ajuns la Capul Caliacra şi mi s-au redeschis în memorie "cicatrici "mai vechi, de unde denumirea de "coastă de argint" ? Ştiam că termenul fusese adăstat de Societatea Geografică franceză încă de pe la sfârşitul secolului al XIX-lea pentru ţărmul atlantic basc...francez, în zona Biarritz.
La Capul Caliacra, mergând la pas prin cetatea veche turcească aflată pe promontoriul peninsular, am căutat în zadar în apele mării care se loveau parcă la comandă de faleza înaltă de cca 130 de metri, vreo focă de ...Caliacra! Monachus albiventer după cum ne-o prezenta prof. univ. Ioan Pişota pe vremea studenţiei la Bucureşti, era unul dintre puţinele mamifere prezente în zonă şi o atracţie pentru turişti...Este citată de George Vâlsan pe la 1924 într-un articol denumit "Coasta de Argint" şi tipărit în Anuarul Societăţii Regale Române de Geografie. Habitatul focilor era ţărmul înalt calcaros cuprins între Şabla şi Caliacra, cu o faleză roşietică (feroasă) care delimitează platoul vechi sarmatic şi care, este străpunsă de un carst de ţărm cu peşteri inundate care, se constituiau într-un adăpost perfect şi un echilibru pentru procurarea hranei...Ţărmurile falezei sunt afectate de procese gravitaţionale, blocurile de stânci prăvălindu-se haotic sub impulsul eroziunii marine şi gravitaţiei terestre.
Dar, nu m-am lămurit deplin asupra denumirii coastei...Geograful Gh. Munteanu-Murgoci aflat în anul 1913 în croazieră pe Marea Neagră denumeşte această zonă "Coasta de Argint". În anul 1928 la Balcic apare ziarul "Coasta de Argint"! Cred că albul calcarelor cretoase pe alocuri, din care sunt construite casele vechi ale pescarilor şi gardurile gospodăriilor să fi fost un motiv...Ba, chiar bucătarul german a Reginei Maria încercase să acrediteze un produs gastronomic înnăbuşit, preparat după o reţetă franţuzească şi adaptat tradiţiilor bucătăriei locale denumit "Coasta de Argint"!
Dar, mai curând tufele dese şi albicioase de peliniţă mătăsoasă (plantă calcificolă) credem să fi stat la baza deciziei denumirii de "Coasta de Argint" pentru Dobrogea de Sus submediterneeană delimitată şi de "brâul smochinilor"...
***
La Balcic, "ruptura" dintre oraşul nou, cel de sus, comunist cu blocuri care au aspect de ...bidonville sud-american (dezastruos!) şi oraşul de jos, cu portul său , adică oraşul vechi...alb, cu ziduri calcaroase...
Castelul Reginei Maria, de fapt un imens şi plăcut ansamblu arhitectonic ,riguros construit într-o abordare multiculturală, inclusiv din punct de vedere arhitectural, ne demonstrează peste timp că bunul gust, asociat cu modestia şi dragostea faţă de frumosul înconjurător pot coabita într-o armonie aproape perfectă...Valoarea peisagistică a întregului ansamblu este imensă. Izvoarele de versant captate, cascadă înaltă de cca 10 metri, lacurile cu nuferi, arborii rari, toate creionează un bun gust rafinat. Probabil am avut şansa să vizităm zona la apogeul exploziei ...vegetaţiei!
Parcul complexului arhitectural a Reginei Maria este minuţios organizat de specialişti peisagişti de mare talent. Pe aleile calcarose amenajate în cea mai mare parte în trepte, paşii întâlnesc asociaţii vegetale şi floristice deosebite. De la arbori rari de Ginko biloba (arborele pagodelor din China), la ficuşi înfloriţi şi înmiresmaţi, magnolii, salcâmi japonezi, nuci negri, imensul Metasequoia (originar din China, fosilă Pliocenă, cca 5 mil. ani în urmă...), tise, zade, plopi albi şi platani seculari, castani meridionali şi orientali, varietăţi de tuia, frasini şi pini mediteraneeni... vegetaţie agăţătoare cu iedere şi vulturică sau viţă sălbatecă, rozariumul cu varietăţi de trandafiri integrat în jurul acvariului treflat plin cu nuferi rozii, sectorul cactuşilor..., capela ortodoxă, vila lui Nicolae, casa de oaspeţi, vila lui Alexander, totul armonios volumetric integrat.
Da, voi reveni cu mare plăcere la Balcic oricând paşii mă vor purta prin zonă!
De această dată, am ajuns la Capul Caliacra şi mi s-au redeschis în memorie "cicatrici "mai vechi, de unde denumirea de "coastă de argint" ? Ştiam că termenul fusese adăstat de Societatea Geografică franceză încă de pe la sfârşitul secolului al XIX-lea pentru ţărmul atlantic basc...francez, în zona Biarritz.
La Capul Caliacra, mergând la pas prin cetatea veche turcească aflată pe promontoriul peninsular, am căutat în zadar în apele mării care se loveau parcă la comandă de faleza înaltă de cca 130 de metri, vreo focă de ...Caliacra! Monachus albiventer după cum ne-o prezenta prof. univ. Ioan Pişota pe vremea studenţiei la Bucureşti, era unul dintre puţinele mamifere prezente în zonă şi o atracţie pentru turişti...Este citată de George Vâlsan pe la 1924 într-un articol denumit "Coasta de Argint" şi tipărit în Anuarul Societăţii Regale Române de Geografie. Habitatul focilor era ţărmul înalt calcaros cuprins între Şabla şi Caliacra, cu o faleză roşietică (feroasă) care delimitează platoul vechi sarmatic şi care, este străpunsă de un carst de ţărm cu peşteri inundate care, se constituiau într-un adăpost perfect şi un echilibru pentru procurarea hranei...Ţărmurile falezei sunt afectate de procese gravitaţionale, blocurile de stânci prăvălindu-se haotic sub impulsul eroziunii marine şi gravitaţiei terestre.
Dar, nu m-am lămurit deplin asupra denumirii coastei...Geograful Gh. Munteanu-Murgoci aflat în anul 1913 în croazieră pe Marea Neagră denumeşte această zonă "Coasta de Argint". În anul 1928 la Balcic apare ziarul "Coasta de Argint"! Cred că albul calcarelor cretoase pe alocuri, din care sunt construite casele vechi ale pescarilor şi gardurile gospodăriilor să fi fost un motiv...Ba, chiar bucătarul german a Reginei Maria încercase să acrediteze un produs gastronomic înnăbuşit, preparat după o reţetă franţuzească şi adaptat tradiţiilor bucătăriei locale denumit "Coasta de Argint"!
Dar, mai curând tufele dese şi albicioase de peliniţă mătăsoasă (plantă calcificolă) credem să fi stat la baza deciziei denumirii de "Coasta de Argint" pentru Dobrogea de Sus submediterneeană delimitată şi de "brâul smochinilor"...
***
La Balcic, "ruptura" dintre oraşul nou, cel de sus, comunist cu blocuri care au aspect de ...bidonville sud-american (dezastruos!) şi oraşul de jos, cu portul său , adică oraşul vechi...alb, cu ziduri calcaroase...
Castelul Reginei Maria, de fapt un imens şi plăcut ansamblu arhitectonic ,riguros construit într-o abordare multiculturală, inclusiv din punct de vedere arhitectural, ne demonstrează peste timp că bunul gust, asociat cu modestia şi dragostea faţă de frumosul înconjurător pot coabita într-o armonie aproape perfectă...Valoarea peisagistică a întregului ansamblu este imensă. Izvoarele de versant captate, cascadă înaltă de cca 10 metri, lacurile cu nuferi, arborii rari, toate creionează un bun gust rafinat. Probabil am avut şansa să vizităm zona la apogeul exploziei ...vegetaţiei!
Parcul complexului arhitectural a Reginei Maria este minuţios organizat de specialişti peisagişti de mare talent. Pe aleile calcarose amenajate în cea mai mare parte în trepte, paşii întâlnesc asociaţii vegetale şi floristice deosebite. De la arbori rari de Ginko biloba (arborele pagodelor din China), la ficuşi înfloriţi şi înmiresmaţi, magnolii, salcâmi japonezi, nuci negri, imensul Metasequoia (originar din China, fosilă Pliocenă, cca 5 mil. ani în urmă...), tise, zade, plopi albi şi platani seculari, castani meridionali şi orientali, varietăţi de tuia, frasini şi pini mediteraneeni... vegetaţie agăţătoare cu iedere şi vulturică sau viţă sălbatecă, rozariumul cu varietăţi de trandafiri integrat în jurul acvariului treflat plin cu nuferi rozii, sectorul cactuşilor..., capela ortodoxă, vila lui Nicolae, casa de oaspeţi, vila lui Alexander, totul armonios volumetric integrat.
Da, voi reveni cu mare plăcere la Balcic oricând paşii mă vor purta prin zonă!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu